L-am scos, L-am alungat, L-am îngropat
Din inimă, din suflet, undeva.
Ne-am “eliberat”,
Din “jugul” Lui,
Din dragostea Sa,
Din porunca Sa.
L-am făcut pe altul
Mai “bun”, mai “modern”, mai de-al nostru.
Ne-am aplaudat căderea
Am trîmbiţat schimbarea,
Am îndulcit sarea.
Doar că, am scăpat ceva,
“Fericirea” se clătina
Lacrima nu mai conta…
Lumina Învierii
Ne topise deja…
RSS pentru comentariile din acest post. Urmăreşte URI
“Moldova Noastră” Apologeticum SACCSIV (Blog anti-jidovesc) Danion Vasile Tradiţia Ortodoxă Crucea Ultima luptă
 | razvan.m on Zbuciumul sufletesc al războin… |
| razvan.m on Zbuciumul sufletesc al războin… |
| razvan.m on Zbuciumul sufletesc al războin… |
 | gil on Lumina Sfîntă şi ecumeniş… |
| gil on Lumina Sfîntă şi ecumeniş… |
 |
O poezie foarte sugestiva, cu un continut subtil. “Fericirea” de aici de pe pamint nu are rost sa o dobindesti, ci Fericirea Mintuiri e cu mult mai presus.
Comentariu�Comentarii de Florica — mai 23, 2008 @ 11:46 am