“Stilul nou” şi evlavia oamenilor

Ierarh al Bisericii Oficiale Bulgare închinîndu-se Papei, 2009

Cu neputinţă este să nu vină smintelile,

dar vai aceluia prin care vin !

Mai de folos i-ar fi lui, de s-ar lega

o piatră de moară de grumajii lui

şi să se arunce în mare,

decât să smintească pe unul

dintr-aceşti mai mici (Luca 17, 1-2)

Printre credincioşii ortodocşi din Bulgaria a existat din vremuri străvechi o tradiţie religioasă, comună în multe alte culturi ortodoxe, de a boteza un copil cu numele sfântului prăznuit în ziua în care s-a născut el. Şi astăzi, această tradiţie este încă păstrată sub diferite forme. Dar după ce calendarul bisericesc a fost ,,reformat” atât de grosolan şi brutal, respectarea populară a acestei tradiţii a fost în mare măsură abandonată. Creştinii au încetat să cinstească amintirea sfinţilor ale căror nume le poartă. Pierderea unui obicei atât de necesar identităţii ortodoxe a poporului bulgar a cutremurat sufletele celor care nu aveau cunoştinţă despre caracterul politic al reformei calendarului, ispitindu-i să se îndoiască chiar de însăşi sfânta taină a botezului. Această ispită a apărut adeseori printre laici, provocând opoziţie faţă de cler; de exemplu, un mirean pe nume ,,Ştefan” i-ar putea reproşa cu smerenie, însă cu asprime, preotului său nou calendarist: ,,Tu, un preot, îmi spui acum că nu mă mai numesc Ştefan fiindcă, deşi m-am născut de Sfântul Ştefan, mă sileşti să-l prăznuiesc pe sfântul meu protector în cu totul altă zi !”