Popas Alternativ

martie 5, 2008

“Prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul”

Filed under: Apusul, Atitudine, Cultură, Istorie, Ortodoxie — Hristofor @ 12:36 pm
Tags: , , ,

Ne contrariază, şi n-ar trebui, câteva afirmaţii ale unui teolog român care se vântură prin Europa ecumenistă ca o furtună de nisip în pustiul Sahara (vezi „Ziua” din 24 sept. 2007!). Zice că e ortodox, dar scrie numele Domnului cu un singur I: Isus, că celălalt i s-a veştejit prin mânăstirile catolice şi prin aşezămintele protestante pe care le frecventează mai des decât casa părinţilor săi. Şcolit şi răs-şcolit prin universităţi occidentale, Cristian Bădiliţă a devenit un purtător de drapel al ecumenismului. El nu are nici un dubiu asupra „bisericilor surori”(care-i una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică), sintagmă ce decurge, nu-i aşa, firesc, din preaînalta învăţătură pe care şi-a însuşit-o dumnealui. Ba, din alpina lui privire coboară şi certarea pe care o administrează părinteşte Sinodului de la Niceea, din anul 325, care a stabilit data Paştelui „cu o tentă anti-iudaică declarată, tentă care nu e doar periculoasă, ci şi de prost gust”. (mai mult…)

februarie 8, 2008

africa ortodoxă

Filed under: Cultură, Istorie, Ortodoxie, Ştiri — Hristofor @ 3:07 pm
Tags: , ,
Partea de nord a continentului african a cunoscut creştinismul de la început. Însuşi Hristos şi Maica Domnului au locuit o vreme în Egipt.  Tot acolo a propovăduit Sfântul Apostol Marcu.
Nordul Africii a dat şi mulţi sfinţi, cum ar fi: Sfântul African, Sfântul Ciprian al Cartaginei, Sfântul Clement Alexandrinul, Sfântul Antonie cel Mare, Sfântul Moise Arapul (adică negrul) şi mulţi alţii.
Invazia arabă din secolul VIII a afectat viaţa bisericii din Africa de Nord, dar Patriarhia Alexandriei a continuat să existe.
Însă în Africa centrală şi de sud nu a propovăduit nimeni, deoarece în timpurile acelea, deşertul Sahara era un obstacol de netrecut.
Abia la sfârşitul secolului XV, navigatorii Bartolomeo Diaz şi Vasco da Gama cu reuşit să facă ocolul Africii, dar nu de dragul africanilor, ci din interese comerciale.
În secolele care au urmat, pe drumul astfel deschis au venit misionari catolici şi apoi protestanţi, care le-au prezentat africanilor Evanghelia, dar în interpretarea lor. (mai mult…)

noiembrie 16, 2007

Radu Gyr - poetul care l-a coborît pe Hristos în celulă

Filed under: Articole, Cultură, Istorie, Ortodoxie — Hristofor @ 6:05 pm
Tags: ,

radu_gyr.jpgComunistii l-au condamnat la moarte pentru o poezie. In Aiud, Radu Gyr l-a adus pe Iisus in celula. L-a coborat de pe Cruce si L-a adus alaturi de detinuti pe rogojina cu libarci, spre indumnezeirea omului. El era patriarhul si imbarbatarea detinutilor din Aiud. Prin el frumosul si spiritul au continuat sa lumineze in “bezna ocnelor adanci”.

Laureat in mai multe randuri al Academiei Romane

Radu Demetrescu-Gyr, fiul cunoscutului actor craiovean Coco Dumitrescu, s-a nascut pe 2 martie 1905 la Campulung-Muscel. A debutat la 14 ani, cu poemul dramatic “In munti”, publicat in revista Liceului “Carol I” din Craiova, al carui elev a fost. Devenit student al Facultatii de Litere si Filosofie a Universitatii Bucuresti, debuteaza editorial in 1924, cu volumul Linisti de schituri, in ton mai degraba elegiac. (mai mult…)

noiembrie 10, 2007

Petre Ţuţea în faţa morţii

Filed under: Cultură, Video — Hristofor @ 8:39 pm
Tags: , ,

noiembrie 6, 2007

Patapievici limbricul

Filed under: Articole, Cultură, Gînduri, Ştiri — Hristofor @ 10:36 pm
Tags: , , ,

90103_pic.jpgFragmente din cartea antiromâneasca “Politice”, autor Horia Roman Patapievici, publicata la Editura Humanitas, 1996

- “Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbra fara schelet, o inima ca un cur, fara sira spinarii”. (pg. 63)
- “Românii nu pot alcatui un popor pentru ca valoreaza cît o turma: dupa gramada, la semnul fierului rosu… fete patibulare, maxilare încrîncenate, guri vulgare, trasaturi rudimentare, o vorbire agramata si bolovanoasa”. (pg. 64). (”patibular”, în limba latina, înseamna “bun de spînzuratoare”)
- “Masa degenerata, îngîmfata, proasta si rea”. (pg. 46)
- “(Românii) sînt una cu cancerul care-i roade”. (mai mult…)

noiembrie 4, 2007

Din cugetările lui Petre Ţuţea (III)

Filed under: Cultură, Gînduri — Hristofor @ 3:04 pm
Tags: , ,

Continuarea părţii a 2-a :

81. Eu am afirmat odată într-un salon, că Platon este miscarea spiritului înlăuntru eternitătii. Cînd gîndim, toti sîntem platonicieni. Dacă eu încerc să gîndesc universul, trebuie să mut Biblia în universul înghetat al ideilor platonice. Asta înseamnă meditatia. Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios în fata esentelor.

82. Fată de măretia lui Hristos, Platon e un personaj măruntel si cuviincios. Pe Platon poti să-l scuturi si constati că arhetipurile lui sînt filozofice, dar dacă muti arhetipurile acstea în în religia lui Hristos, devin modurile în care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru că la el divinitatea e un simplu ”demiurg”, ceea ce în greceste înseamnă ”meserias”. (mai mult…)

octombrie 30, 2007

Din cugetările lui Petre Ţuţea (II)

Filed under: Cultură, Gînduri — Hristofor @ 12:19 am

Continuare :

42. Dumnezeu a făcut lumea si pe om; si cu om a încoronat creatia sa. Si l-a însărcinat să cunoască lucrurile. De-acolo vine denumirea lor. - Originea primordială a capacitătii de a determina numele lucrurilor, care este o operatie logică; originea mistică a gîndirii logice. (mai mult…)

octombrie 28, 2007

Din cugetările lui Petre Ţuţea (I)

Filed under: Cultură, Ştiri — Hristofor @ 12:24 am

foto_petre_tutea_front.jpg Vă recomand să citiţi cîteva din înţeleptele cugetări ale marelui filozof român. Aceasta e prima parte. Vor urma încă 2.

1. Se spune că intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul e dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să primească adevărul.

2. Am avut revelatia că în afară de Dumnezeu nu există adevăr. Mai multe adevăruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevăr. Iar dacă adevărul este unul singur, fiind transcendent în esentă, sediul lui nu e nici în stiintă, nici în filozofie, nici în artă. Si cînd un filozof, un om de stiintă sau un artist sînt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o babă murdară pe picioare care se roagă Maicii Domnului. (mai mult…)

Bloguieste pe WordPress.com.