Prima pagină > Apusul, Gînduri, Ortodoxie > Cîteva mituri ateiste

Cîteva mituri ateiste

ateism_400x270jpg.jpgAteii sînt mai logici decat credinciosii.

Un mit asociat cu acesta este ca credinciosii ar fi mai logici decat ateii. De fapt, motivele pentru care oamenii devin atei sau credinciosi nu pot fi reduse la logica. Mai degraba o serie de experiente, observatii si stari emotionale imping pe cineva catre credinta sau negarea acesteia. Ideea ca exista un Dumnezeu atotputernic este inspaimantatoare pentru multi oameni. Decat sa fie supusi puterii unei asemenea fiinte, ei prefera sa fuga de El. Altii, probabil, au fost atat de raniti de credinciosi incat resping credinta acestora, nu doar comportamentul lor. Logica este adusa in discutie de atei pentru a se simti consolati cu rationalizari. Pe de alta parte, nu ajungem sa credem in Dumnezeu printr-un silogism, ci printr-o intalnire personala cu Hristos sau unul din apropiatii lui: frumusetea, adevarul si bunatatea.Cei religiosi au probleme cu dovezile.

Ateii spun adesea ca atitudinea normala a umanitatii ar fi absenta credintei, din moment ce “nu sunt dovezi” care sa ateste existenta lui Dumnezeu. Altii spun ca agnosticismul ar trebui sa fie starea naturala: ar trebui sa incepem spunand ca “nu suntem siguri” si sa pronim de aici. Anthony Flew, celebrul ateu care s-a convertit recent la credinta in “Dumnezeul lui Aristotel”, a spus ca pozitia normala a umanitatii ar trebui sa fie credinta, din moment ce, totusi, universul si legile lui complicate exista, si a spune ca nu exista un creator ar insemna negarea unui fapt evident. Flew sustine ca exista trei dovezi clare ca exista un Dumnezeu in legile naturii, ale vietii, cu organizarea sa unica, si ale existentei universului.

Stiinta il face pe Dumnezeu demodat.

Exista presupunerea ca, intr-un fel, progresul stiintific contrazice, sau va contrazice in viitor, motivele pentru care generatiile anterioare au crezut in Dumnezeu. Dar de ce ar fi asa? Sa ne imaginam ca oamenii ar fi de dimensiunile microbilor si ar trai pe o conserva de peste in loc de Pamant, cu dimensiunile lui. Sa ne imaginam ca am deveni atat de avansati din punct de vedere stiintific incat am indentifica toate partile din care e formata caserola de peste si chiar am incepe sa exploram spatiile vaste ale bucatariei, din afara conservei. Ar fi ridicol sa pretindem ca, din moment ce cunoastem atat de bine ingredientele, nu a existat niciodata un bucatar.

Stiinta este ghidul pe care ne putem baza.

Da fapt, daca ne uitam la istoria stiintei, nu vom gasi o istorie a unei metode de invatare infailibila, care sa ne cultive, incet dar sigur, capacitatea de a intelege universul. Stiinta este un instrument excelent pentru a descoperi fapte, dar care s-a inselat in legatura cu probleme fundamentale pe tot parcursul istoriei sale. Teoriile generarii spontane pareau rezonabile la inceputurile stiintei. Teoriile lui Paul Ehrlich, care se astepta la o foamete majora din cauza suprapopularii pareau plauzibile la inceputul anilor ‘70. Cate din teoriile emise azi se vor dovedi false in viitor? Cunoasterea stiintifica in orice etapa a istorie sale este abia o tentativa, iar noile descoperiri cizeleaza sau inlatura teoriile anterioare.

Religia si stiinta sînt incompatibile.

Adesea, fanii acestui mit vor aduce exemplul lui Galileo ca dovada ca religia si stiinta sunt adversari intr-o cursa care pare sa fie pe viata si pe moarte. Incidentul cu Galileo este de fapt un bun exemplu al relatiei reale dintre stiinta si religie. Daca veti cauta “Galileo” pe site-ul Catholic.com, veti observa ca evenimentele au fost prost intelese. Teoria ca Pamantul se invarte in jururl soarelui si nu invers nu a fost emisa numai de Galileo. Si altii au sustinut-o, iar Biserica nu s-a impotrivit acestei idei. Animozitatea lui Galileo fata de Papa a dus la confruntarea dintre cei doi. Morala intamplarii? Religia adevarata si stiinta corecta sunt evident compatibile; cateodata, oamenii religiosi si oamenii de stiinta nu sunt compatibili.

Religia a dus la intoleranta si violenta.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fara indoiala, multi oameni religiosi au fost intoleranti si violenti. Dar daca cercetam faptele cu privire la asemenea situatii cunoscute, cum ar fi Inchizitia si vanatoarea de vrajitoare, veti constata ca crimele comise de Biserica Catolica (autointitulată biserică, fiind însă ruptă de Adevăr şi de Biserica Universală) au fost mult exagerate şi, pt. un om care este sincer cu el, nu reprezintă un argument contra Bisericii în general, întucît Biserica Catolică

nu este şi nici nu poate fi considerată ca reprezentanta şi continuatoarea canonică (legitimă) a Bisericii lui Hristos (spre deos

ebire de Biserica Ortodoxă, cea Una, Sobornicească şi Apostolească – Trupul lui Hristos) In acest timp, comunistii atei din secolul XX au ucis mult mai multi oameni decat se spune ca ar fi ucis vreodata catolicii. Conform unei medii a cifrelor estimate de diversi istorici si mai multe studii de specialitate, victimele au fost in numar 65 de milioane in China, 20 de milioane in Uniunea Sovietica, 2 milioane in Coreea de Nord, 2 milioane in Cambodgia, 1,7 milioane in Africa, 1,5 milioane in Afghanistan, 1 milion in Vietnam, 1 milion in Europa de Est si 150.000 in America Latina. (B.G. – Novopress romania)

Anunțuri
Etichete:, ,
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: