Prima pagină > Apusul, Atitudine, Cuvînt Bun, Istorie, Ortodoxie > Predică: Despre ADEVĂRATA Biserică

Predică: Despre ADEVĂRATA Biserică

13 decembrie 2009 Lasă un comentariu Go to comments

Ii invit pe cei sinceri in cautarea Adevarului sa citeasca cu atentie urmatorul material.

Predica in Duminica a 24-a dupa Rusalii
9/22 noiembrie 2009

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh!

Am calatorit peste tot in lume si am avut o buna ocazie sa observ Bisericile “Ortodoxe” Oficiale in actiune. Ele tin o noua credinta, anume aceea ca parohia si episcopul pomenit la Liturghie pot avea credinte diferite, se pot raporta diferit la Dumnezeu si la cele ce tin de mantuire. Acesta este ecumenismul!

O astfel de ecleziologie da dovada ca nu mai exista nici cea mai mica urma de intelegere asupra faptului ca Biserica Ortodoxa a lui Hristos este Trupul Sau Cel Viu.

Dar daca vrem sa aflam raspunsuri privitoare la mantuire sa mergem la Sfintii Parinti! Si astazi pentru toate problemele aparute vom merge la ei si-i vom ruga sa ne dea adevaratul raspuns, caci ei au totdeauna raspunsul, ei sunt in Adevar. Ei ne vor oferi adevarata intelegere asupra Bisericii lui Hristos.

Episcopatul este cea mai inalta treapta de slujire in Biserica. Ea, Biserica, este asemeni unui organism Dumnezeiesc-Omenesc, are propria ei structura. Structura ierarhica a Bisericii lui Hristos este stabilita de Dumnezeu, nu de catre oameni! In Biserica este nevoie de Inalta Ierarhie – adica de Episcopi – fiindca ei sunt cei ce fac Sfantul si Marele Mir, ei pastreaza sau ridica, atunci cand este cazul, nivelul moral al credinciosilor, ei primesc in Biserica pe cei ce sunt in afara Bisericii si-i intaresc in credinta in Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Unitatea credintei este cel mai important principiu al vietii bisericesti. Sfantul Grigorie Sinaitul spune ca atunci “cand oamenii vin in Biserica, ei trebuie sa lase afara toate credintele lor anterioare. In Biserica nu poate fi o varietate de opinii si credinte, atat timp cat Taina unitatii Bisericii este Taina unitatii Sfintei Treimi.” Avem nevoie in Biserica de un exemplu al unitatii Sfintei Treimi. Asa cum Dumnezeu este Unul – Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul si Dumnezeu Sfantul Duh –, tot astfel si Biserica este Una! Treimea este indivizibila! Astfel, Sfantul Vasile cel Mare spune: “Biserica are o singura credinta intrucat are un singur Dumnezeu.” Un singur Trup, un singur Duh, un Domn, o credinta, un singur botez adevarat, un singur Dumnezeu si un Dumnezeu a toate, care este peste toate, prin toti si in noi toti. (Efeseni 4:4-6).

In Biserica, ierarhul superior este episcopul. El este chemat sa vegheze cu maxima atentie asupra puritatii Ortodoxiei turmei sale. Episcopul este in general gardianul puritatii credintei. Episcopul este ales de Dumnezeu prin alegerea Bisericii sale si prin hirotonie primeste Darurile Sfantului Duh. Prin episcop, Dumnezeu Tatal distribuie Darurile Sfantului Sãu Duh rangurilor inferioare ale clerului: preoti, diaconi, etc. Clericilor li se permite sa primeasca aceste Daruri, dar nu li se permite sa le dea altora, fara stirea sau aprobarea episcopului. Preotii nu au voie sa aiba o alta opinie in materie de credinta decat cea a episcopului lor. Astfel, toate Tainele in Biserica sunt conduse de catre episcop, de el personal sau prin preotii sai. Iar episcopul le da voie preotilor sai sa slujeasca Liturghia, oferindu-le lor antimise. Fara antimis de la episcopul lor, ei nu pot sa slujeasca!

Sfantul Ignatie Teoforul, un alt Sfant Parinte al Bisericii, vede episcopul intr-o asemenea relatie cu Hristos, la fel cum este Hristos in relatie cu Tatal Sau. El spune: “Iisus Hristos este Mintea – adica Logosul – lui Dumnezeu si mijloceste inaintea Tatalui Sau, tot astfel cum episcopii din toata lumea stau inaintea lui Hristos si mijlocesc inaintea Lui. Credinciosii sunt uniti cu episcopul lor, tot astfel cum Biserica este unita cu Iisus Hristos si tot astfel cum este unit Hristos cu Tatal Sau, astfel ca toti sa fie una.” [n.tr. – iata adevaratul inteles al versetului Ioan 17:11, atat de indragit de ereticii ecumenisti]. In Biserica nu poate fi decat un singur Trup al episcopilor, intrucat nu este decat un Dumnezeu. Conform Sfantului Ignatie Teoforul, episcopul este imaginea lui Hristos si este unit cu credinciosii, tot astfel cum Hristos este unit cu Biserica.

Babilonul: "Biserica" Oficială a lui Antihrist

Credinta episcopului este criteriul Ortodoxiei Turmei. […] Toti trebuie sa fie de acord cu credinta episcopului. Dar uneori, din ce in ce mai des in ultimul timp, episcopul cade intr-o erezie. Toti credinciosii Bisericii trebuie sa rupa toate relatiile cu episcopul eretic si cu toti preotii si diaconii sai pentru a nu muri impreuna cu ei. (Tit 3:10) Ortodocsii n-ar trebui sa se gaseasca in comuniune cu ereticii, ci ar trebui sa evite asocierea cu ei, asa cum te feresti de veninul sarpelui, pentru a nu-ti omora sufletul. Cine a spus asta? Sfantul Grigorie Teologul!

Un episcop care a devenit eretic nu mai este episcop, dar daca credinciosii continua sa-l considere pe el episcop ortodox, daca continua sa vina la slujbele din bisericile ce il pomenesc pe el, sa primeasca “darurile” sau „binecuvantarile” lui, atunci vor cadea cu totii in afara Bisericii. Cine a spus asta? Sfantul Ignatie Teoforul in scrisoarea sa catre cei din Filadelfia.

Aceasta este axioma ecleziologiei ortodoxe!

La Matei 6:22 scrie ca luminatorul trupului este ochiul. Luminatorul Bisericii este episcopul. De aceea luminatorul trebuie sa fie pur, curat, pentru ca Trupul sa se miste drept spre Imparatia cerurilor. Daca ochiul este intunecat si trupul – adica Biserica – nu va putea merge inainte. Rugaciunile crestinilor nu ar trebui sa fie o adunatura de minciuni, fiindca ei se adreseaza lui Dumnezeu, Parintele Adevarului. Hristos, Fiul lui Dumnezeu nu poate minti. Cand credinciosii si preotii pomenesc pe un episcop eretic, ei nu se adreseaza Tatalui Ceresc, ci se adreseaza lui Satan insusi, care este mincinosul si tatal minciunii. Cine a spus asta? Sfantul Grigorie de Nissa, in scrierea sa “Despre rugaciune”.

Daca episcopul care este pomenit in Biserica este eretic, dar oamenii nu-l considera astfel, atunci o astfel de rugaciune Il insulta pe Hristos Domnul, care nu poate fi parte din minciuna. Oricine se impartaseste intr-o biserica unde este pomenit un episcop eretic, chiar daca preotul acelei biserici invata ortodox, o astfel de impartasire nu ramane fara urmari. Acel om va avea parte la Judecata de Apoi cu episcopul eretic, in fundul iadului. Acest lucru l-a spus Sfantul Ciprian al Cartaginei.

Sfantul Vasile cel Mare compara situatia din Biserica – asa cum este ea in vremea noastra – cu o batalie pe timp de noapte. Episcopii eretici in mod voit doresc sa falsifice Credinta, seducandu-i pe cei mai simpli, dar si pe cei mai cititi. Sunt multe exemple de acest fel.

In Romania, preotii din Biserica Oficiala (Patriarhia Romana) le spun oamenilor: Episcopii sunt eretici, dar noi suntem buni, suntem ortodocsi. Stati cu noi ! Si astfel tin oamenii intr-o “Biserica” eretica. Si la fel se face si in Patriarhia Moscovei si acum si in fostele biserici ale ROCOR-ului (RPŢZ) aflate sub Ilarion [unite cu Patriarhia Moscovei]. Astfel oamenii sunt conditionati de invataturile ereticilor si raman sub puterea lor. Sa va dau un exemplu: luati un vultur si tineti-l un an de zile intr-o colivie. Apoi dechideti-o complet si veti vedea ca el nu va zbura nicaieri. De ce? Findca el a devenit asemeni unei gaini.

Sunt armate de preoti, care arata ca niste preoti adevarati, se roaga asemeni preotilor, insa pe astfel de oameni Sfantul Vasile cel Mare ii numeste “tradatori ai lui Hristos”. Sfintii Parinti, asemeni Sfantului Vasile, spun ca cel mai important lucru pentru un crestin in astfel de situatii este sa dea anatemei erezia. Iar noi, Adevaratul ROCOR, facem asta in Duminica Orotodoxiei. Atunci dam anatemei pe masoni, pe serghianisti – cum sunt cei din Patriarhia Moscovei -, pe ecumenistii din toata lumea. Si apoi Sfantul Vasile spune: “Rupeti comuniunea cu ereticii si fugiti!” Si tot Sfantul Vasile spunea sa rupem comuniunea si cu toti aceia care sunt in comuniune cu episcopii eretici!

Este imatur si ilogic sa te uiti la ce fac altii intr-o asemenea situatie. Sfantul Vasile cel Mare spunea sa te uiti la ce face inalta ierarhie a unei Biserici, nu la preotii simplii: “Nu incepeti sa priviti la unghile de la picioare, ci cautati la capete.” Fara episcop nu exista Biserica! Bisericile Oficiale au ales calea spre pierzanie. Cu ierarhii lor, cu invataturile lor, cu staretii lor, ei amagesc pe preoti si pe oameni. Iar eu am vazut asta!

Noi stim ca nu exista decat doua cai: Calea vietii si calea mortii; calea luminii si calea intunericului; Calea Sfintilor Parinti si calea apostatilor, ereticilor si iubitorilor de minciuna. Amintiti-va: nici o icoana, nici o particica de moaste pe care o poseda nu poate sa le ofere Harul Sfantului Duh pe care l-au pierdut indulcindu-se cu erezia. Cand se roaga sub episcopii lor eretici, atunci ei aduc bucurie tatalui lor – satana!

Fie ca Sfintii Parinti sa ne calauzeasca in Imparatia cerurilor! Amin!

Arhiep. Antonie (Orlov) 

A se analiza şi aceste materiale:


Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
  1. clement
    13 decembrie 2009 la 20:05

    Cred ca trebuie sa luam aminte cu mare grija la felul in care sarbatorim Sfantul Craciun. Este posibil ca intr-un viitor apropiat sa ne fie interzis a mai impodobi bradul, a mai decora pragul casei, a mai asculta colindatorii.
    Joi, 17 decembrie 2009, parlamentul Belgiei va pune in discutie, in cadrul asa zisei „separari Biserica – Stat”, propunerea legislativa a senatorului socialist Philippe Mahoux, ce prevede interzicerea generalizata a afisarii oricarui semn ce face referire la convingeri religioase.
    Proiectul se refera cu precadere la crucifixe, icoane, prezenta crucilor in cimitire, manifestarile in zone publice a obiceiurilor legate de venirea lui Mos Nicolae. Se precizeaza deasemeni ca Slujbele Te Deum vor trebui tinute doar in locuri laice, respectiv in piete, stadioane, dar nu in biserici.
    Aceasta propunere a fost sustinuta in Parlamentul belgian inca din anul 2007 atat de socialisti, cat si de ecologisti. Partidele de dreapta, ce au renuntat la denumirea de Crestin, au aprobat partial propunerea.
    Cardinalul Daneels si-a inaintat cererea de pensionare pe care multi o considera drept un abandon al comunitatii crestine intr-un moment dificil, tinand cont de faptul ca nu a mobilizat in nici un fel corpul preotesc timp de doi ani. Pe de alta parte aceasta hotarare aduce atingere si Bisericii Ortodoxe puternic reprezentata atat etnic cat si prin reprezentantele oficiale pe langa CE, la Bruxelles. Ca si in cazul documentelor cu cip, Bisericile romanesti din Belgia tac. Nu s-a formulat nici un protest.
    Este posibil ca Patriarhia Romana sa nu aiba informatii legate de aceasta situatie, caci ar trebui sa dea dovada de vigilenta si sa evalueze perspectivele libertatilor de afirmare a conditiei crestinilor ortodocsi, tinand cont de faptul ca tara noastra face parte din Comunitatea Europeana si ca Beneluxul este o zona pilot de implementatre a legilor ce urmeaza sa anuleze drepturi releigioase, altfel garantate de Constitutiile europene.
    Surse: De Standaard si Het Neuwsblad

  2. niculina
    13 decembrie 2009 la 23:15

    ..e trista si dezbinarea si tot ce se intampla!
    vorba unui ziarist cunoscut:”Dumnezeu cu mila!”

  3. ariveronica
    14 decembrie 2009 la 14:40

    Nu e nimic de comentat textul e patristic si e de tinut –ceea ce e mai greu.La cei pe nou se vede clar pentru cine cauta adevarul, la cei pe vechi e mai greu, ca siau legat basmale la ochi si striga in piata ca sunt vazatori(or fi basmalele de matase?!)slatioara propovaduieste ca :NOI TINEM CUM AM PRIMIT DE LA SFINTUL GLICHERIE(nimic de zis intru adevar e sfint si inca mare)numai ca tin la chestii de nimic si pogoraminte si nu la ruga lui si la duhul sfint ce era cu ei prin el.majoritatea pe vechi se iluzioneaza ca sfintul sia facut raiul lui si ii primeste orcum pe cei ce fac ascultare de clericii lor indif .ce ar face si ar zice acestia-ca sunt vremuri grele,ce sai faci-nu mai putem face ce au facut parintii NICI MACAR UN PIC. ATENTIE ca cu ascultarea iau pacalit dracii si pe cei pe nou (vezi coment.pe blogul meu la patericul rominesc si mai jos cum ar treb. sa fie ascult.cea dupa Dumnezeu in coment.la patericul egiptean)ce sa mai…si slatioara si filli numai ei au adevarul de unde rezulta ca sunt si infalibili si nu mai e nici unul prin pustietati ca pe vremea lui Sf. Ilie ca sal tie-ei si numai ei.mai nebunaticilor cum zice gil,oi fi eu nebuna cum zice flavian numai ca nebunia mea voi nu o puteti cuprinde ca nu are limite.sic!si sa mai stiti ca orce blagoslovenie e o autorizatie semnata si ca flavian citeste si scrie pe net chiar daca prin miinile altora.citeste pt.ca e obligat ca a autorizat saitu iar de scris e inconfundibil –imi pare rau de el ca a ajuns in asemenea hal cum se vede prin videouri, odata avea rugaciunea inimi chiar daca nu stia ca o are ca sa nu se mindreasca…..tebuie sa ma coerez si structurez ca mie groaza ca ma arunca hristofor afara de pe saitu lui si nu mai e nici un sait pe care pot sa scriu.HA! HA! HA! +iudita

  4. ariveronica
    14 decembrie 2009 la 19:29

    niculina
    dezbinare intre cei ce au pe Hriistos in inima nu este oriunde sar afla ei si nici de celulare nu au nevoie sau net ,problema e ca au ramas f.putini.

  5. ariveronica
    14 decembrie 2009 la 19:38

    clement
    pote stii ce vor face cei ce au construit bisericute si manastiri cu bani cersiti mai ales de la homo,secte,si alte biser.necanonice oare dracu i prost sa nusi ia cei al lui inapoi?sarmalutii nu stiu cum se vor mai mintui ?!

  6. petru
    14 decembrie 2009 la 19:44

    @ ariveronica

    ar fi bine ca dumneata sa faci corespondenta cu gil. cred ca singurul in masura sa ti raspunda si sa ti impartaseasca cautarile duhovnicesti.
    toate bune!

  7. Antonio
    14 decembrie 2009 la 20:18

    „Adevaratii”?

    Vezi ca mai este si sinodul lui Damaschin Balabanov, si el tot „adevarat” (plus alte 4, 5 sinoade foarte „adevarate” si ele).

    Si mai sunt si aia de rit vechi, impartiti in multe tabere, „adevarati” si ei.
    Si culmea, ca o parte din rascolnici ii considera pe astia de „pe nou”, adica PM fara har si cazuti sub anatema vazand ca au schimbat Sfanta Traditie.

    Dar daca ar asculta Dumnezeu toate anatemele aruncate… Sfantul Serafim de Sarov n’ar mai fi Sfant si la fel si Sfantul Ioan Maximovic si Serafim Rose…

    Dar uite ca Harul lucreaza in PM, chiar daca multora nu le convine.

    „Adevarati” ortodocsi, dar nu crestini!

  8. iosif
    15 decembrie 2009 la 15:35

    Curajul Credintei
    In Tara Mucenicilor de azi, o femeie rusineaza pe organele intunericului de la Miazanoapte
    In vremea revolutiei din Rusia, cand vrajmasii credintei erau mai salbatici decat fiarele impotriva celor sfinte, atunci cand era oprit cu pedeapsa de moarte ca nimeni sa nu poarte Sfanta Cruce la gat, a avut loc urmatoarea intamplare, pe care mi-a povestit-o un preot care a fost de fata.
    In zilele acelea de groaza si de salbaticie nemaipomenita mergea cu trenul spre Tiraspol o femeie evlavioasa. Cu toata amennitarea bolsevicilor si cu toata grozavia pedepselor care astepta pe cei nesupusi ordinelor, evlavioasa femeie nu s-a sfiit nicidecum de legea stapanirii, ci purta totdeauna o Cruce mare de aur la gat. Aceasta era arma ei si acoperamantul si mangaierea ei. Era mai bucuroasa sa moara, decat sa lepede semnul cel de mantuire. Dar saraca, fiind obosita a adormit in tren. In vremea aceea un mare pungas, care sta aproape, i-a scos incetisor Crucea care se zarea sub haina, fara sa simta femeia. Cand s-a trezit ea din somn, prima ei grija a fost sa caute Crucea la gat. Vazand ca lipseste, a inceput sa planga si sa intrebe cine i-a luat Crucea.
    Neafandu-se hotul, ea a tras semnalul de alrma. Numaidecat a venit conductorul intreband cine a tras alarma si ce s-a intamplat? Atunci femeia, fara cea mai mica sfiala a declarat ca i s-a furat Crucea de aur pe care o purta la gat. Conductorul a ramas uimit si nu stia ce sa creada. In vremea aceea nu indraznea cineva sa poarte la el lucruri sfinte si mai ales sa reclame ca a pierdut o Cruce. Dupa putina gandire, functionarul a zis catre femeie, in auzul tuturor: „ Daca tu, in vremea asta de prigoana indraznesti sa porti cruce la gat si nu te sfiesti ca sa reclami pirderea ei, pentru curajul tau se cuvine sa opresc trenul si, facand perchezitie, sa-ti caut Crucea pe care o cinstesti atat de mult.”
    Si, intr-adevar, a oprit trenul si facand cercetare a aflat si i-a dat inapoifemeii cinstita ei Cruce. Iata o pilda de barbatie care ne invata curajul credintei. Rusine sa le fie celor care in vremuri de pace nu indraznesc a-si face semnul Crucii in fata boierilor si nu marturisesc credinta lor la vreme de intrebare. […]
    Curajul credintei a inspaimantat de multe ori si pe cei mai salbatici prigonitori din Rusia. De 40 de ani incoace siragul mucenicilor si marturisitorilor din Rusia nu s-a curmat deloc. Si in ziua de astazi, in partile inghetate din Siberia, unde sunt dusi la munca silnica cei binecredinciosi –adica ortodocsii- , chinurile mucenicesti urmeaza regulat. Sunt unii dintre credinciosii condamnati, care nu voiesc sa lucreze in zile de sarbatori si in Duminici. Pentru asta li se opreste hrana si sunt batuti fara mila, dar ei rabda toate cu multumire, pentru porunca lui Dumnezeu. Altii dintre condamnati NU VOR SA LUCREZE DELOC PENTRU STAPANIRE (socotind ca este stapanirea lui antihrist), pentru asta sunt chinuiti pana la moarte cu batai, cu foame cu frig, fiind lipsiti de adapost si de hrana. Toti acestia intra in randul noilor mucenici, care uda mereu pomul Sfintei Credinte si imblanzesc mania lui Dumnezeu care este pornita asupra lumii necredincioase de astazi.
    Mai sunt apoi o multime de ravnitori ai credintei, care traiesc ascunsi prin padurile cele nestrabatute din Siberia si Caucaz. Ei duc o viata aspra ca si Sfintii Parinti din vechime, iar Milostivul Dumnezeu ii acopera ca sa nu fie descoperiti de Stapanire. Apoi clericii si mirenii care nu asculta de „Biserica” lui Alexie (este vorba de Patriarhia Moscovei pastorita la acea data de „patriarhul” Alexei I. Patriarhia Moscovei a apostat de la Ortodoxie atunci cand Mitropolitul Serghie a facut pact cu Comunistii.-n.n), se aduna in locuri ascunse sub pamant in catacombe si fac slujbe. Acestia fac parte din Biserica libera a Catacombelor si au astazi 10 arhierei si multime de preoti, care se poarta mireneste la aratare. Prin rugaciunile lor ne miluieste Dumnezeu si pe noi nevrednicii, care nu avem nici o sila si totusi ne poticnim spre cele desarte si nu purtam grija de mantuire.
    (fragment extras din cartea „Din Ierihon catre Sion. Trecerea de la pamant la Cer.” –Invataturi exprimate prin poezii forte umilicioase si proza plina de lumina, cu continut dogmatic si moral., Editura AMD, Bucuresti, 2009, pp. 321-323.)
    SA LUAM AMINTE!!!

  9. iosif
    15 decembrie 2009 la 15:36

    O scurtă cronologie a evenimentelor petrecute in vremurile noastre
    1903 Cuviosul Serafim de Sarov este proslăvit între sfinţi de către Biserica Rusă şi de catre Sfantul Ţar mucenic Nicolae al II-lea.
    1908 Adoarme Sfântul Ioan din Kronstadt, prorocind viitoarele pătimiri ale Bisericii Ortodoxe Ruse şi ale norodului ei.
    1910 Miscarea eretica ecumenista se naste in Conferinta Mondiala Misionara de la Edinburg
    1914-1918 Sub orchestrarea masoneriei sioniste cu ramificatii in intreaga lume, scenariul Primului Razboi Mondial se pune in aplicare
    1918 Odată cu revoluţia bolşevică din Rusia ortodoxă, începe prigoana, ce a distrus 76.000 de biserici, 1.400 de mănăstiri, 60.000.000 de credincioşi ortodocşi, dintre care 70.000 de clerici şi 30.000 de monahi. Pe lângă acestea, au mai fost distruse 150 de şcoli eparhiale, 54 de seminarii şi 4 academii ecleziastice. Falsa ierarhie a ulterioarei Patriarhii a Moscovei, provenita din Biserica Vie a comunistilor, s-a facut partasa la cea mai cumplită prigoană din istoria Ortodoxiei.
    1919 Meletie Metaxakis devine Arhiepiscop al Atenei.
    1920 * Sfântul Nectarie din Eghina adoarme întru Domnul, cunoscându-şi dinainte plecarea.
    * Ca urmare a ukaz-ului Sfantului Patriarh Tihon, Biserica Ortodoxa Rusa incepe rezistenta fata de antihristi: pe teritoriul tarii, episcopii prigoniti se grupeaza in Biserica Ortodoxa Rusa din Catacombe, iar in diaspora se reunesc in Biserica Ortodoxa Rusa din afara granitelor (ROCOR).
    * Mitropolitul Dorotei de Prusa, locum tenens de patriarh, emitea Enciclica de trista amintire „Către Bisericile lui Hristos de pretutindeni”, prin care pregatea marea apostazie inceputa din 1924 si in care se trasa “acceptarea unui calendar uniform pentru celebrarea marilor sărbători creştine în acelaşi timp de către toate Bisericile [Crestine]”. Prin aceasta miscare, Patriarhia Ecumenica “a iniţiat rolul Bisericii Ortodoxe în mişcarea modernă ecumenica” , adica de fapt doar a incercat sa initieze rolul Bisericii lui Hristos in pan-erezia moderna.
    1921 In decembrie, Meletie Metaxakis este depus din treapta de Arhiepiscop al Atenei, pentru „purtare necanonică şi amestecare cu ereticii” (în bisericile acestora)..
    1922 * In ianuarie, cu suportul Ministerului Grec al Afacerilor Externe, dar fara a fi ales canonic si dupa ce Sf.Sinod al Bisericii Greciei il depusese cu o luna inainte din treapta de arhiepiscop al Atenei, Metaxakis este înscăunat ca Patriarh al Constantinopolului, cu titulatura Meletie al IV-lea. Sub o puternica presiune politică din partea Guvernului Greciei, condamnarea este ridicată de catre Sinodul Bisericii Greciei.
    Dar Can.30 apostolic si Can.3 al Sin.VII ecumenic, osandind pe cei care se folosesc de influenta dregatorilor lumesti pentru a deveni episcopi, precizeaza insa: “Daca vreun episcop, folosind stapanitori (dregatori) lumesti, s-ar face prin ei stapan peste vreo biserica, sa se cateriseasca si sa se afuriseasca, d asmenea si toti partasii (complicii) lui”.
    * Patriarhul Ecumenic Meletie al IV-lea, recunoaşte validitatea hirotoniilor anglicane.
    * Trupele turceşti executa ordinul masoneriei piramidata la nivel mondial si îi măcelăresc pe grecii şi armenii din Capadocia, Asia Mică. Dintre ei, un milion şi jumătate erau creştini ortodocşi.
    1923 * In ianuarie, într-un raport catre Comitetul Departamentului de Religie din Grecia, Hrysostom Papadopoulos (viitorul Arhiepiscop al Atenei) scrie, parca turnandu-si carbuni incinsi deasupra capului sau: “Nici o Biserica Ortodoxa autocefala nu se poate despărţi de restul şi să accepte noul calendar, fără a deveni schismatica în ochii celorlalte”
    * In februarie, guvernul revolutionar grec al Colonelului Pastiras il gaseste pe Arhiepiscopul Theokletos al Atenei ca “neadecvat” si desemneaza inlocuirea lui cu Hrisostom Papadopoulos.
    * De Inviere, Sfânta Lumină nu s-a pogorât. În acea perioadă, Patriarhul Rusiei, Sfantul Tihon, era îndepărtat de la cârma Bisericii Ruse, de catre gruparea lui Serghie Stragorotski, slujitorul lui Lenin.
    *Patriarhul Ecumenic Meletie, recunoaste Biserica Vie a comunistilor din Rusia.
    *In iunie, Patriarhul Ecumenic Meletie al IV-lea convoacă „Conferinţa [nu Sinod] Pan-Ortodoxă” de la Constantinopol, de schimbare a calendarului şi modernizare a Bisericii (hotărându-se scurtarea posturilor, neobligativitatea vesmintelor clericale, posibilitatea căsătoriei clerului după hirotonie şi a episcopilor etc.), ce a lucrat in contradictie flagranta cu Traditia si canoanele Bisericii Ortodoxe Sobornicesti si care a fost contestată la scurtă vreme de patriarhii Damian al Ierusalimului, Grigorie al IV-lea al Antiohiei, Fotie al Alexandriei, Dimitrie al Serbiei şi ulterior, Sf. Tihon al Moscovei. Ba mai mult, Patriarhul Fotie preciza intr-o epistola de-a sa, ca hotararile acestui cogres “duhnesc a erezie si schisma”, iar reforma caledarista este “fara rost, necanonica si daunatoare”. Singurele Biserici care au ramas reprezentate pana la final au fost Patriarhia de Constantinopol, Biserica din Grecia, din Romania, din Serbia, din Cipru si “Biserica” Anglicana???. Initial Patriarhul Tihon al Rusiei, pe fondul tulburarilor din propria tara si a greutatilor de a putea sa se informeze, a fost inselat de catre scrisoarea lui Meletie Metaxakis, ce mentiona ca “noul calendar a fost acceptat pentru uzul bisericesc in comun acord cu opinia generala a Bisericilor Ortodoxe”, si crezand ca intreaga Biserica Ortodoxa a acceptat reforma calendarista, a publicat un edict prin care a introdus noul calendar in Biserica Rusa. Cand a descoperit adevarul celor intamplate, a anulat imediat rezolutia .
    * In decembrie, mitropoliul mason Miron Cristea, primatul Bisericii Ortodoxe Romane, anunta ca accepta rezolutia conferintei de reformare a calendarului bisericesc.
    1924 * Primul pas major pe calea de pierzare ce pregatea ecumenismul
    Patriarhia Constantinopolului adoptă “calendarul nou”. Comunitatea Muntelui Athos [Chinotita] întrerupe comuniunea cu Patriarhia si s-a încetat pomenirea patriarhului, cu excepţia Mănăstirii Vatoped , care adoptă calendarul nou, pe care îl utilizează până în anul 1971. Ca urmare a supunerii sale, Man. Vatoped primeste in dar un vapor, de la anglicanii masoni ce au initiat aceasta tradare a Constantinopolului. O data cu schimbarea calendarului, prin decizii sinodale locale, in Patriarhia de Constantinopol, in Biserica Greciei si Biserica Romana, au loc ample miscari de protest. Singurul episcop roman care se opune inovatei este Visarion Puiu, viitorul membru al ROCOR, care, dupa actiunea de protest, este fortat sa urmeze calea exilului.
    Atunci se separa, in aceste doua tari, de apostatii sinodali oficiali nou-calendaristi, adevaratii crestini ortodocsi, care se grupeaza in Adevaratele Biserici Ortodoxe vechi-calendariste. Bisericile locale din Serbia si Polonia, considerandu-i pe intaistatatorii jurisdictiilor care au adoptat inovatia calendarista ca schismatici, evita pentru inceput comuniune liturgica cu acestia, dar ulterior, ca urmare a presiunilor cedeaza, inchizand ochii in fata apostaziei.
    * In unanimitate cu Patriarhul Grigorie al Antiohiei, Damianos al Ierusalimului şi Arhiepiscopul Kyril al Ciprului, Patriarhul Fotie al Alexandriei şi Sinodul său condamna introducerea noului calendar.
    * Puterile statale subordonate masoneriei se implica puternic in adoptarea noului calendar pentru uzul bisericesc, facandu-se presiuni chiar si asupra Bisericilor Oficiale locale ce inca incercau sa apare Ortodoxia, astfel ca pana la urma in timp, legaturile cu cei care au initiat schisma s-au pastrat. In Grecia, Romania si Finlanda se declanseaza un adevarat val de violente, crime si atrocitati indreptat la adresa celor care au ramas fideli credintei Sfintilor Parinti, faradelegi la care au participat in unele cazuri, direct chiar preoti nou-calendaristi.
    1925 * Ca urmare a faptului ca Patriarhia de Constantinopol a promis recunoasterea statutului de Patriarhie Bisericii Romane, daca se va accepta tradarea Ortodoxiei prin inovatia calendarista, Sinodul Bisericii Oficiale din Romania proclama ridicarea jurisdictiei sale, la acest rang.
    * In 14 septembrie, exact in timpul privegherii pentru praznicul Inaltarii Sfintei Cruci, Semnul de Biruinta al lui Hristos apare pe cer deasupra bisericii Sf. Ioan Teologul, de langa Atena, atunci cand acolo erau stansi aproximativ două mii credincioşi vechi-calendaristi. Datorita acestei extraordinare minuni, toti politistii pe care Arhiepiscopul Hrisostom al Atenei ii trimisese cu aceasta ocazie pentru a intrerupe slujba şi a aresta preotul, ce nu facea ascultare de el, s-au convertit la Ortodoxia Adevarata si s-au intors in Biserica lui Hristos.
    1926 Biserica Oficiala nou-calendarista a Greciei da o enciclică in care declara ca Sfintele Taine savarsite de vechii-calendaristi tradiţionali ortodocsi sunt ” lipsite de harul divin”, deci cu mult inainte de hotararea sinodala a vechilor-calendaristi greci.
    1926 si 1929 Pentru acesti doi ani, Sinodul Bisericii Oficiale Romane a desemnat ca praznuirea Sfintelor pasti sa se faca in alta zi decat cea randuita pentru calculul datei dupa pascalia traditionala, complet in afara hotararilor Bisericii Sobornicesti.
    Teologi romani, profesori universitari si vestiti scriitori ai vremii din tara noastra, precum Nae Ionescu, Nichifor Crainic (fost secretar general al Ministerului Cultelor), Mircea Vulcanescu, Gheorghe Racoveanu si altii au dezbatut din toate punctele de vedere hotararea Sinodului Bisericii ortodoxe Romane, gasind ca este “ratacirea cea mai de pe urma”, si declarand ca, “din ziua de 24 ianuarie 1929 Biserica Ortodoxa Romana nu mai are sinod”
    1927 * Dupa trei ani de ingradire, Comunitatea athonită accepta, dintr-o iconomie de neangaduit si care ulterior s-a dovedit neroditoare, să-l pomenească din nou pe patriarh, în aşteptarea unui promis sinod ecumenic care să trateze chestiunea calendarului, dar zilotii nu se raliaza acestei decizii.
    * Se deschide seria participarilor in grup a ortodocsilor oficiali la manifestarile eretice ce pregateau Consiliul Ecumenic al “Bisericilor” lui antihrist: Bisericile Oficiale ale Constantinopolului, Alexandriei, Ierusalimului, Greciei, Ciprului, Serbiei, Bulgariei, Poloniei si Romaniei participa la Conferinta Protestanta “Credinta si Organizare” de la Lausanne, Elvetia, cazand in capcana ce le-a fost intinsa cu viclenie de catre fortele obscure ecumeniste.
    Iulie 1929 În Sinodul Bisericii Oficiale Greceşti, Arhiepiscopul Hrisostom (Papadopulos) insistă ca arhiereii prezenţi să iscălească o declaraţie de aprobare a schimbării calendarului şi de condamnare a tuturor celor ce susţin vechiul calendar. 44 de mitropoliţi au fost prezenţi la începerea şedinţei; 13 au părăsit sala, 27 au refuzat să semneze, 4 au iscălit.
    1935 * Patriarhul Meletie Metaxakis înnebuneşte, şi după şase zile de chinuri şi remuşcări profunde, moare la Zurich în Elveţia, spunând: „Vai mie, am dezbinat Biserica, am nimicit Ortodoxia!” şi este îngropat la Cairo, în Egipt. In acelasi an trei episcopi din biserica oficiala a Greciei revin la vechiul calendar bisericesc.
    * Sinodul Bisericii Oficiale din Romania recunoaşte hirotoniile anglicane si strange legaturile cu pseudo-Biserica Anglicana, o adevarata sinagoga a satanei, condusa de catre masonii care l-au manipulat pe Meletie Metaxakis.
    1935 In mai, văzând că nimic nu il poate convinge pe Arhiepiscopului Hrisostom Papadopoulos să respingă această inovaţie introdusa in Biserica de Stat a Greciei, trei mitropoliţi – Gherman al Demetriadei, Hrisostom de Florina si Hrisostom de Zakynthos- renunţa la reforma calendarista şi trec in fruntea miscarii tradiţionaliste. In enciclica catre credinciosi, acestia marturisesc ca trupul Bisericii Oficiale a Greciei este schismatic si sub condamnarea Sinoadelor Pan-Ortodoxe din 1583, 1587si 1593.
    La ranul lor, ei mai hirotonesc patru noi episcopi vechi calendaristi.
    1937 Bisericile Oficiale din Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Ierusalim, Grecia, Cipru, Bulgariei, Poloniei si Albania, participa la a doua Conferinta Protestanta “Credinta si Organizare” de la Edinburg.
    1936-1944 Peste 800.000 de sârbi ortodocşi sunt ucişi de către călugării franciscani (romano-catolici) şi de Ustaşii croaţi
    1948 * In iulie, la Moscova are loc un sinod talharesc pan-ortodox ce a dezbatut calendarul bisericesc, la care au participat jurisdictiile oficiale, moment din care si in chip oficial, acestea au recunoscut si s-au facut partase calcarii Traditiei Bisericii de catre sinoadele inovatoare. La punctul 4 al rezolutiei cu privire la problema „calendarului bisericesc”, s-a prevazut: “Consfătuirea socoteşte că, clericii şi mirenii au obligaţii de a urma stilul acelei biserici locale, în graniţele căreia ei locuiesc […]”, astfel ca din acel moment toate sperantele si asteptarile Chinotitei Athonite s-au dovedit desarte.
    * Prin unificarea celor trei ramuri ale mişcării ecumenice care au activat în perioada interbelică: “Creştinism practic”, “Credinţă şi organizare” şi “Alianţa Mondială pentru înfrăţirea popoarelor prin Biserică”, se infiinteaza ceea ce părintele ecumenismului, masonul John Mott a planuit in ascuns, Consiliul Ecumenic al “Bisericilor”, actualul Consiliu Mondial al “Bisericilor”, o mega-comunitate mondiala a religiilor, in care fiecare se roaga potrivit propriei sale religii si la care falsa-Ortodoxie a fost reprezentata inca de la infiintare prin Patriarhiile de Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Ierusalim si Biserica Oficiala a Greciei.
    * Athenagoras, fost arhiepiscop al Americii de Nord şi de Sud, ajunge Patriarh al Constantinopolului, după ce Patriarhul Maxim este declarat „necorespunzător psihic” şi silit să se retragă. Athenagoras declara: „Greşim şi păcătuim dacă gândim că, credinţa ortodoxă a venit din ceruri şi că celelalte dogme (religii) sunt nevrednice. Trei milioane de oameni au ales mahomedanismul drept cale către Dumnezeu, şi încă câteva sute de milioane sunt protestanţi, catolici şi budişti. Ţelul fiecărei religii este să îl facă pe om mai bun”.
    1950-1955 Arhiepiscopul Spiridon al Bisericii Greciei, initiaza si mentine o perioada de persecutii acerba impotriva ortodocsilor vechi-calendaristi, acuzandu-i ca sunt pro-slavi, pro-comunisti si tradatori ai Greciei.
    1955 Episcopul Galaction Cordun, fost Secretar al Sinodului Bisericii Oficiale din Romania, care la momentul introducerii inovatiei nu era ierarh, dar a protestat prin scrisori, face o mărturisire de credinţă publică, anunţând întoarcerea sa la calendarul patristic, devenind pastorul vechilor-calendaristi si Arhiepiscop şi Mitropolit al Bisericii Drept Slăvitoare de stil vechi din Romania, cu sediul la Mănăstirea Slătioara din Moldova. Sinodul Bisericii Oficiale avea să-l declare ca „neascultător şi nesupus”, apoi să-l caterisească şi să-l depună din treapta în cadrul şedinţei din 14 aprilie 1955, în Joia Mare, iar numele său a fost şters din istoriografia bisericească oficiala, desi era unul dintre cei mai de seama carturari. Arhiereul Galaction Cordun a dat un răspuns ferm Sinodului Oficial: „Nu mă voi supune unor francmasoni, îmbrăcaţi în redingotă neagră, care vânează câştigul fără muncă, ci mă voi supune canoanelor Sfinţilor Părinţi, insuflaţi de Duhul Sfânt”
    1961 Biserica “Ortodoxa” Oficiala din Romania, in urma unei hotarari a Sinodului, devine membra a Consiliului Mondial al “Bisericilor” , Mega “Biserica” ce il asteapta pe antihrist ,facandu-se partasa Constitutiei acestui antihristic organism, ce neaga insasi art.9 al Simbolului de Credinta Ortodox. De atunci erezia ecumenismului a fost intens promovată în Seminariile si Facultăţile de Teologie.
    6 ian. 1964 Patriarhul Ecumenic Athenagoras şi Papa Paul al VI-lea se întalnesc la Ierusalim şi se roagă împreună în Sfântul Mormânt. La intrare, izbucneşte un incendiu, provocând o pană de curent în întreaga biserică.
    1965 * Al doilea pas major pe calea de pierzare a ereziei ecumenismului
    “Patriarhul” Ecumenic Athenagoras şi Papa Paul al VI-lea, în mod simultan, „ridică Anatema de la 1054″. Anatema a fost dată asupra ereziilor papale pentru a-i ocroti pe ortodocşi de învăţăturile ce nu duc la mântuire, ci la pieire. Prin „ridicarea” anatemei, Athenagora proclamă că Papa şi cei ce îl urmează au fost aforisiţi (excomunicaţi) pe nedrept, că Biserica a greşit atunci când a susţinut că învăţăturile papale sunt mincinoase şi că, cu adevărat, Papalitatea Latina este parte a Ortodoxiei. „Îndepărtarea excomunicărilor reciproce restabileşte relaţiile canonice dintre Roma şi Noua Romă. Aceasta restabilire este o necesitate canonică…”, se spune într-o declaraţie a Patriarhiei.
    Una după alta, mănăstirile întrerup comuniunea cu „Patriarhul” Athenagoras, încetând pomenirea sa.
    * ROCOR-ul rupe comuniunea euharistica si de rugaciune cu toate Bisericile “Ortodoxe” Oficiale.
    19 iunie 1966 Sfântul Ioan Maximovici, arhiepiscop al Shanghai-ului şi al San Francisco-ului, din sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse de peste graniţe, adoarme întru Domnul, la Seattle, (fara a fi in comuniune cu ortodoxia mondiala, oficiala). Este unul dintre cei mai mari făcători de minuni ai veacului nostru.
    26 oct. 1967 „Patriarhul” Ecumenic Athenagoras merge la Roma şi se aşază pe un scaun arhieresc la aceeaşi înălţime cu papa, şi se roagă împreună.
    Nov. 1967 Majoritatea monahilor Muntelui Athos se opun cu tărie „ridicării anatemei de la 1054″.
    Pastorala de Crăciun 1968 „Patriarhul” Ecumenic Athenagoras afirmă că „poporul lui Hristos” – romano-catolicii şi ortodocşii – se vor uni fără ajutorul ierarhilor sau teologilor. Mai declară că a introdus numele Papei Paul al VI-lea în dipticele Patriarhiei Ecumenice. (Dipticele sunt lista de episcopi ortodocşi pomeniţi în timpul Dumnezeieştii Liturghii).
    16 decembrie 1969 asa-zisa Patriarhie de la Moscova decide „că, în cazurile în care catolicii cer Bisericii Ortodoxe sa fie impartasiti cu Sfintele Taine, acest lucru nu le va fi interzis.”
    1971 * Schimbare de direcţie a Consiliului Mondial al “Bisericilor” către sincretismul interreligios, la sugestia pseudo-ortodocşilor
    *In februarie, Papa şi „Patriarhul” Ecumenic Athenagoras schimbă scrisori de recunoaştere reciprocă a Bisericilor lor. „Patriarhul” Athenagora anunţă public că dă Sfânta Împărtăşanie romano-catolicilor şi protestanţilor.
    1972 * Monahii de la Sf. Manastire Esphigmenu din Muntele Athos, ridică steaguri negre pentru a protesta împotriva rugăciunilor comune între “Patriarhul” Atenagoras şi papă.
    * in iulie, Athenagoras (evreu mason gradul 33) moare şi este îngropat; la înmormântare sicriul a fost închis (fapt neobişnuit pentru un episcop ortodox). Este urmat de Dimitrie, care promite să continue „politica ecumenică” a predecesorului său.
    * Chinotita Sfântului Munte emite o enciclică de reluare a pomenirii liturgice a “Patriarhul” Ecumenic, deoarece „s’a stabilit un nou climat”, facandu-se astfel partasa lucrarii eretice a ultimilor predecesori ai lui Dimitrie, ce nu a respins apostazia lor anterioara. Totuşi, în septembrie, mai erau şapte Sfinte Mănăstiri ale Muntelui Athos, care încă nu îl pomeneau liturgic pe “Patriarh”: Esfigmenu, Karakalu, Simonospetra, Sf. Pavel, Xenofont, Grigoriu, Kostamonitu.
    1974 * ”Patriarhul” Ecumenic Dimitrie impune sancţiuni asupra a 13 monahi, pentru nepomenire liturgică, printre care: arhimandritul Athanasie (igumen la Esfigmenu), arhimandritul Dionisie de la Grigoriu, arhimandritul Evdochim (igumen la Xenofontos) şi arhimandritul Andrei (igumen la Sf. Pavel). Acestia doi din urma, dupa ce sunt înlocuiţi la intervenţia Scaunului de Constantinopol, sunt si expulzaţi din Muntele Athos.
    * Chinonita Muntelui Athos, la instigarea Patriarhiei de Constantinopol, îi condamnă pe stareţul de la Esfigmenu şi pe trei dintre monahii de la aceeaşi mănăstire la expulzarea din Athos. În faţa refuzului acestora de a se supune, armata greacă (!) impune o blocadă maritimă şi terestră vreme de patru luni. Monahii desfăşoară deasupra mănăstirii lor, binecunoscutul steag cu inscripţia „Ortodoxie sau moarte”.
    1975 * Mărturisirea de la Tiatheira, a “Mitropolitului” grec Athenagora (Kokkinakis) al Tiatheirei şi al Marii Britanii, declară că episcopatul şi preoţia anglicanilor, copţilor, armenilor, romano-catolicilor şi ortodocşilor sunt toate valide; prin urmare, tainele anglicanilor şi romano-catolicilor sunt cele ale uneia, sfinte, soborniceşti şi apostoleşti Biserici. Se mai afirmă: „Ideea că masoneria e o religie, este una greşită”.
    * Sfantul Philaret, Mitropolitul ROCOR-ului protesteza public contra acestei apostazii si a ereticei “Marturisiri de la Tiatheira”
    5 septembrie 1978 falsul Mitropolit Nicodim (Rotov) al Leningradului din “Patriarhia” Moscovei, se prabuseste si moare in bratele papei Ioan Paul I, chiar in timpul audientei la Vatican, prilejuite de instalarea acestui nou papa, care el insusi a murit cateva saptamani mai tarziu. Chiar papa a ingenunchiat atunci pentru a-i citi rugaciunile de dezlegare??? a pacatelor.
    Dar mai pe larg despre acest eretic, reproducem din cartea scrisa de Ludmila Perepiolkina, “Ecumenismul, carare a pierzaniei” :
    “Nu putem sa nu ne amintim sinistra figura a Mitropolitui Nikodim (Rotov) din Leningrad, care în timpul său a “hirotonit” jumătate din episcopii asa-zisei Patriarhii a Moscovei, Patriarhul Alexie al II-lea fiind printe ei si care si-a lăsat astfel succesori vrednici si după moartea sa care sa-i promoveze cauza sa [n.n.: ecumenista].
    Mulţi oameni îşi amintesc că, în mijlocul anilor ’70, credincioşii il scoteau afara din bisericile din Moscova, strigând: „Pleca ereticule, catolicule!”. Zvonurile despre el, care au circulat în timpul vieţii mitropolitului Nikodim, ca ar fi fost episcop papistas in secret, au fost recent confirmate. Acest ecumenist rău intenţionat şi duşman al Ortodoxiei, care a celebrat Liturgia în Bazilica Sfântul Petru din Roma şi a oferit papistasilor împărtăşania, si-a gasit moartea în braţele papei Ioan Paul I, la vârsta de 49 de ani (5 septembrie 1978).
    După cum s-a raportat în presa papistaşilor, Mitropolitul Nikodim, a fost episcop papistaş, “hirotonit” in secret de catre papa Paul al VI-lea si numit tot în secret, sa colaboreze cu papistaşii din întreaga jurisdicţie greco-catolică a fostei URSS.
    Acest agent dublu al KGB-ului şi Vaticanului, a făcut o afacere buna pentru propagarea papismului printre ortodocşi. Eforturile sale au dat roade care sunt evidente chiar şi astăzi, aproape la două decenii după moartea sa. El l-a promovat nu numai Patriarhul Alexie II-lea, dar, de asemenea, pe cei mai multi dintre episcopii influenti ai Patriarhei Moscovei, cum ar fi: aprigul ecumenist, Mitropolitul Kiril (Gundyaev), un apropiat al lui Nikodim şi preşedintele actual al Departamentului de Relaţii Externe al Patriarhiei Moscovei [de fapt actualul „Patriarh” moscovit], care nu isi ascunde tendintele si simpatiile sale pro-papişti; Arhiepiscopul Mihail (Mudyugin); Arhiepiscopul Hrisostom (Martishkin), de asemenea, un fost elev si apropiat al lui Nikodim (ce întotdeauna se revendica), care propagă neobosit papismul şi inter-comuniunea ortodocşilor cu papistii în Lituania; plus alti numerosi clerici au fost hirotoniti de Nikodim, generaţii întregi de elevi şi adepţi ai săi continua munca începută de el, de denaturare a căilor drepte ale Domnului. Prin urmare, se poate presupune că vorbele lui Ioan Paul al II-lea, ce vorbea la sfârşitul anului 1992 in Curia romană, referirindu-se ca avea doi cardinali printre episcopi din Rusia, nu erau doar simple vorbe! ”
    1979 In CMB, Mitropolitul Georges Khodre din Biserica “Ortodoxa” Oficiala a Antiohiei, i-a indemnat pe credinciosi sa „investigheze viata de autentica spiritualitate a celor nebotezati” si sa-si imbogateasca experienta cu „comorile care se afla la sanul comunitatii religioase universale”, deoarece atunci cand „brahmanul, budistul sau musulmanul isi citeste scriptura sa, el primeste in lumina pe Insusi Hristos”
    Iunie 1980 Atlanta, Georgia, S.U.A: Arhiepiscopul Iacob (Arhiepiscopia Greacă a Americii de Nord şi Sud) slujeşte o slujba ecumenică fără precedent, împreună cu catolici, protestanţi, baptişti, lutherani, presbiterieni, metodişti uniţi şi chiar cu reprezentanţi ai religiei iudaice. In anul 1991, staretii neo-athoniti ai manastirilor din Sf. Munte, il numesc laudativ pe acest ereziarh, Respectabilul Arhiepiscop Prea sfinţitul Iacob.
    1983 * CMB ţine o adunare in Vancouver, Canada, în cursul căreia au loc diverse ritualuri şamanice şi alte ritualuri pagane
    * In iulie/august, Sinodul Episcopilor Bisericii Ruse de peste graniţe (ROCOR), in frunte cu Sf. Mitropolit Filaret pronunta anatema impotriva pan-ereziei ecumenismului si a lucratorilor ei: Celor ce atacă Biserica lui Hristos învăţând că Biserica Sa este împărţită în aşa-zise „ramuri”, deosebite după credinţă şi felul de viaţă; sau că nu este o Biserică în chip văzut, ci se va alcătui în viitor, când toate „ramurile” sau „sectele” sau „denominaţiunile”, şi chiar religiile, se vor uni într’un singur trup; şi care nu deosebesc preoţia şi tainele Bisericii de cele ale ereticilor, ci spun că botezul şi împărtăşania ereticilor sunt lucrătoare pentru mântuire; aşadar, celor ce cu bună-ştiinţă sunt în părtăşie euharistică cu aceşti eretici înainte-pomeniţi sau celor ce susţin, răspândesc sau ţin erezia ecumenistă sub chipul dragostei frăţeşti sau al bănuitei uniri a creştinilor despărţiţi, anatema!
    Nov. 1987 “Patriarhul” Ecumenic Dimitrie şi clerul său concelebrează la o misă romano-catolică împreună cu Papa Ioan Paul al II-lea, în Roma.
    Oct. 1989 “Patriarhul” Parthenie al Alexandriei declară din nou că „Mahomed este un apostol al lui Dumnezeu… un om al lui Dumnezeu, ce a lucrat pentru Împărăţia lui Dumnezeu” şi că „atunci când vorbesc împotriva islamului sau a buddhismului, nu mă găsesc în înţelegere cu Dumnezeu”.
    Sept. 1990 Acordul de la Chambessy, Elvetia: O comisie ortodoxă având în alcătuire un singur episcop, “Mitropolitul” Damaschin al Patriarhiei Ecumenice, iscăleşte împreună cu monofiziţii un acord, în care amândouă părţile cad de acord, în esenţă, să ignore patru sinoade ecumenice (IV-VII) şi să se unească. Partea ortodoxă este de acord să „ridice anatema” împotriva ereziei şi a ereticilor monofiziţi. Acordul este urmat de ample proteste din partea Chinotitei Sfântului Munte. Promovarea intensa, dar in secret de credinciosi a acestui acord, revine in special “Patriarhului” Teoctist si “episcopilor” Nestor Vornicescu, Teofan Savu si Irineu Popa, fapt pentru care toti “ierarhii” BAOR ratifica acordul.
    Iulie 1991 Sinodul Patriarhiei Antiohiei implementează o serie de măsuri ce ţintesc la dobândirea unirii depline cu bisericile siriene monofizite. În „Declaraţia comună”, se îngăduie rugăciunea împreună şi intercomuniunea cu iacobiţii. Monofiziţii sunt corpuri creştine eretice, care s-au despărţit de Ortodoxie în secolul al 5-lea, neprimind cel de-al patrulea şi următoarele Sinoade Ecumenice ale Bisericii Ortodoxe. Ei cred intr-o singura fire a lui Hristos.
    1991 * In mai, neo-athonitii din Chinotita Sfantului Munte, proclama o scrisoare, pe care o adreseaza catre “Patriarhul” Ecumenic Dimitrie, in care numesc ROCOR-ul Sf. Mitropolit Filaret, Sf. Arhiepiscop Ioan Maximovici, Sf. Arhiepiscop Averchie de Jordanville, Sf. Arhiepiscop Antonie al Los Angelesului, Cuviosului Ieromonah Serafim Rose, ca “falsa sinagogă para-bisericească”, si afirma ca in afara jurisdictiilor oficiale care sunt in comuniune cu Scaunul apostat al Constantinopolului, “sunt decât schisme şi erezii” si “nu există taine valide nici harul lui Dumnezeu […]după învăţătura ortodoxă???”.
    * La cea de-a VII-a Adunare a CMB de la Canberra, Australia, Organizatia Internationala a Homosexualilor si Lesbienelor a devenit membra a Consiliului Mondial al “Bisericilor”, alaturi de BAOR si celelalte reprezentante ale “Ortodoxiei” Oficiale, exact atunci cand tema Adunarii, blasfemiator a fost denumita “Vino, Duhul Sfinte – reânnoieste întreaga creaţie!” Prin prisma acestei fratii cu sodomitii, decat sa condamne paradele homosexualilor si lesbienelor, Sinodul BAOR, probabil nu peste mult timp le va aduce elogii si ii va promova pe acesti pacatosi autodeclarati.
    1992 In luna mai, o delegaţie a “Patriarhului” Ecumenic, cu ajutorul politiei inarmate!!!, expulzează din Muntele Athos pe monahii ruso-americani ai Bisericii Ruse de peste graniţe, din Schitul Prorocului Ilie, ce nu-i mai pomeneau liturgic încă din anii ’50 pe patriarhii constantinopolitani, din pricina ecumenismului lor. Acţiunea stârneşte numeroase proteste în Grecia, chiar şi din partea lui Calist al Marii Britanii, aflat sub Patriarhia Ecumenică, dar care ramane in continuare supus.
    1993 * Acordul de la Balamand, Liban. Reprezentanţi ai mai multor Biserici “Ortodoxe” Oficiale cad de acord cu romano-catolicii că toţi împărtăşesc „…o singură credinţă, o singură preoţie, un singur botez” şi că „sunt Biserici surori (doi plămâni ai aceluiaşi trup) şi ar trebui să caute comuniunea desăvârşită şi deplină”. Sinodul Bisericii Oficiale a Greciei condamna oficial documentul, alături de numeroşi teologi ortodocşi. Biserica Anti-Ortodoxa Romana se gaseste in prima linie a apostaziei. Ea ratifica si recunoste acest Acord, la fel ca si cel cu monofizitii.
    * Sinodul BAOR aproba, la iniţiativa Consiliului Mondial al “Bisericilor”, calcand in picioare canoanele Sf. Parinti, participarea in forma organizata la traditionala Saptamana de Rugaciunea cu ereticii din luna ianuarie, a sinodalilor si a preotilor in bisericile sale si in cele ale ereticilor. Aceasta dovedeste improprierea cu totul a ereziei la nivel sinodal si nu faptul ca avem de-a face doar cu simple accidente sau scapari, care da, s-au mai intamplat in trecut, dar izolat.
    1993-1994 În decembrie 1993, Comunitatea Muntelui Athos scrie o scrisoare “Patriarhului” în care condamnă Acordul de la Balamand unde Patriarhia de Constantinopol şi unele dintre Bisericile locale (inclusiv BAOR) recunosc papismul a fi “Biserică soră”. Patriarhul Bartolomeu nu doar că nu îngăduie nici o discuţie asupra ereziei ecumenismului, ci reacţionează în forţă depunând câţiva stareţi şi dând pedepse severe celorlalţi. Supuşi la presiuni foarte mari aceştia dau înapoi, şi într-o scrisoare de apel din mai 1994 imploră iertarea… Astfel, protestul împotriva Balamandului a fost redus la tăcere.
    29 iunie 1995 “Patriarhul” Ecumenic Bartolomeu îl vizitează pe papă în Roma, şi „concelebrează o liturghie istorică în Basilica Sfântului Petru”. Un fulger loveşte domul în timpul slujbei.
    8 octombrie 1998 Sinodul Bisericii Oficiale a Georgiei condamnă Acordurile de la Chambessy, Balamand, cel antiohian, folosirea de către Biserica Finlandei a Pascaliei pe stil nou, teoria ramurilor şi rugăciunile în comun cu eterodocşii, dar pastreaza in continuare comuniunea liturgica cu ereziarhii celorlalte jurisdictii oficiale care marturisesc cele pe care ei le-au condamnat, prin aceasta atitudine nesanctionand in mod real apostazia si nereusind sa o stopeze cu nimic in marea familie a Bisericilor “Ortodoxe” din care face parte.
    Octombrie 2001 Mitopolitul Vitalie Ustinov se reintoarce la carma ROCOR-ului, ingradindu-l de gruparea apostata condusa de “Mitopolitul” Lavru, un homosexual, agent al KGB-ului (denumire devenita deja conventionala la acea data, pentru serviciile secrete rusesti).
    2002 * In luna ianuarie, Papa cheamă toate religiile la Asissi spre a se ruga pentru pacea lumii şi unire. Participă reprezentanţi ai tuturor jurisdicţiilor oficiale “ortodoxe”, împreună cu protestanţi, evrei, hinduşi, budişti, musulmani, taoişti, şintoişti şi şamani africani. În timpul întrunirii, au loc două liturghii ecumenice: una pentru toate religiile şi una pentru toate denominaţiile creştine. Cea dintâi include rugăciuni în comun, invocarea tuturor zeităţilor şi forţelor, şi diferite ritualuri menite să arate unitatea, în vreme ce cea din urmă înfăţişează unitatea creştină prin împărtăşirea dintr-un potir comun.
    * In luna noiembrie, Comunitatea Muntelui Athos convoacă pe monahii de la Manastirea Esfigmenu în faţa unui tribunal pentru a răspunde la 88 “capete de acuzare”. Monahii nu se prezintă însă răspund în scris. Chinotita declară obştea de la Esfigmenu ca ilegală şi impune ca termen 8 ianuarie 2003 pentru părăsirea mănăstirii, iar de la aceasta data incepe asediul si blocada facuta de politia din Grecia, in urma careia patru monahi au murit.
    2005 La Vatican, are loc inmormântarea papei Ioan Paul al II-lea, cu participare pan-“ortodoxă” oficiala.
    Octombrie 2006 Mitopolitul Vitalie al ROCOR-ului adoarme in Domnul.
    2-4 noiembrie 2006 Sinodul ROCOR alege un nou Mitropolit in persoana Mitropolitului Antonie Orlov.
    30 noiembrie 2006 Papa Benedict al XVI-lea vizitează Constantinopolul, şi participă la Liturghia slujită de “Patriarhul” Bartolomeu, stând pe un scaun arhieresc, rostind rugăciunea „Tatăl nostru” şi cântându-i-se „Întru mulţi ani”, ca unui episcop ortodox.
    17 mai 2007 “Mitropolitul” Lavru iscăleşte la Moscova impreuna cu “Patriarhul” Alexeai al II-lea, istoricul „Act de Comuniune Canonică”, pecetluind apostazia totala a unei importante parti a ROCOR-ului, ocazie cu care inainte de savarsirea impreuna a Liturghiei, intregul sinod al fostilor episcopi din ROCOR a ingenuncheat in fata celor care erau slujitori ai statului antihristic si ecumenisti luptatori.
    03/16 martie 2008 in Duminica Biruintei Ortodoxiei,”Mitropolitul” Lavru (Laurus) Shkurla, cel care a urmarit distrugerea Bisericii Ortodoxe Ruse din afara granitelor, moare, exact in ziua rostirii Sinodiconului Ortodoxiei, cand sunt anatemizati si cei care s-au unit cu ereticii.
    6 ianuarie 2008 “Episcopul” Sofronie al Oradiei concelebrează slujba Aghiesmei Mari împreună cu episcopul uniat (greco-catolic) al oraşului. Sinodul apostatei BOR nu ia nici o masura.
    25 mai 2008 Într-un gest fără precedent şi care a şocat întreaga lume, “Mitropolitul” Nicolae (Corneanu) al Banatului se împărtăşeşte într-o biserică uniată din Timişoara, împreună cu un episcop uniat, unul romano-catolic şi Nunţiul Papal. În urma reacţiilor, după o lună şi jumătate, Sinodul BOR emite o hotărâre prin care se interzice oricărui membru al Bisericii “Ortodoxe” Romane, cleric sau mirean, să se împărtăşească sau să concelebreze taine sau ierurgii cu clerici eterodocşi, cu ameninţarea caterisirii sau afurisirii în cazul neascultării; însă, în acelaşi timp, îl iartă pe Mitropolitul Nicolae pentru gestul său, „luând act de regretul şi pocăinţa sa” inexistenta.
    Apostazia oficialilor BAOR si a celorlalte Biserici Oficiale continua si in prezent…

  10. maxim
    15 decembrie 2009 la 16:22

    Aici nu se face vorbire despre rascolnici, ci de ortodoxie. Nu stiu cine este acest episcop, dar daca ceea ce spune este invatatura de credinta ortodoxa – si este, asta conteaza.

    Dupa neoatoniti, Ioan Maximovici si Serafim Rose sunt „in afara Bisericii, schismatici si lipsiti de har” fiindca faceau parte din ROCOR http://traditiaortodoxa.wordpress.com/2009/11/30/neo-athonitii-condamna-biserica-ortodoxa-rusa-din-afara-granitelor/

  11. aspiratorul din strana
    15 decembrie 2009 la 18:51

    “Nimeni sa nu ne stapaneasca in credinta noastra: nici un imparat, nici un arhiereu, nici un sinod mincinos, nimeni, fara numai Unul Dumnezeu, ce ne-a daruit-o prin El si prin ucenicii Sai”. (Sf. Marcu Eugenicul). Cica ecumenism inseamna cand episcopul crede altceva decat parohia?????? Apoi sectantul Antonie Orlov scrie ca el are cea mai inalta treapta de slujire in Biserica, si se contrazice cu Marcu Eughenicul(“Nimeni sa nu ne stapaneasca in credinta noastra: nici un imparat, nici un arhiereu, nici un sinod mincinos, nimeni, fara numai Unul Dumnezeu, ce ne-a daruit-o prin El si prin ucenicii Sai”) si alti sfinti care zic ca cea mai inalta treapta de slujire este apostolia , ca si chiar Patriarhul trebuie sa se spovedeasca la un apostol al zilelor noastre chiar daca el este un simplu mirean sau calugar (Sfantul Simeon Noul Cuvantator de Dumnezeu). Cuvantul Sfantului Ignatie Teoforul:” Credinciosii sunt uniti cu episcopul lor, tot astfel cum Biserica este unita cu Iisus Hristos si tot astfel cum este unit Hristos cu Tatal Sau, astfel ca toti sa fie una.” Orlov il intelege gresit asa, Iisus Hristos este capul Bisericii , iar episcopul este capul credinciosilor, mai avem un papa(si mai multi episcopi cu aere de papa) pe Antonie Orlov. Sfantul Ignatie n-a vrut sa zica decat ca apostolul episcop, sau episcopul apostol din vremea aceea era unit prin dragoste cu ucenicii sai. Daca n-am”dragoste” pentru un episcop nu sunt unit cu el. Probabil de aceea Bosvr n-a mai fost Biserica cand n-a avut episcop si nu avea cine s-o lumineze de s-a intunecat pana a murit.

  12. tutenes
    15 decembrie 2009 la 19:22

    „De asemenea ea îi invită pe toţi fiii duhovniceşti ai Î.P.S. Arhiepiscop de America să rămână credincioşi acestei Arhiepiscopii şi Patriarhiei Ecumenice, dat fiind că Biserica de Constantinopol împreună cu toate Bisericile locale Ortodoxe în comuniune cu ea sau depinzând administrativ şi duhovniceşte de ea, se identifică cu Biserica una, sfântă, catolică şi apostolică din Crez. În afara ei, nu sunt decât schisme şi erezii. În afara ei, nu există Taine valide, nici harul lui Dumnezeu, după învăţătura ortodoxă.”
    Iata ce eclesiologie se practica in biserica ecumenica de la Constantinopol – cine nu asculta de noi nu are har , parca Duhul bate unde vrea patriarhia ecumenista ! Problema mare era jurisdictia , ciolanul nu progresul duhovnicesc !

  13. ariveronica
    16 decembrie 2009 la 3:56

    am inteles ce e intre acolade ascutite vine eliminat
    ierom_bonifatie@yahoo.fr
    til mai trim odata

  14. NihilSineDeo
    16 decembrie 2009 la 23:36

    “Nimeni sa nu ne stapaneasca in credinta noastra: nici un imparat, nici un arhiereu, nici un sinod mincinos, nimeni, fara numai Unul Dumnezeu, ce ne-a daruit-o prin El si prin ucenicii Sai”
    Minunat cuvant, inspirat de Dumnezeu, culmea, neinteles de ortodoxie, desi a fost rostit chiar de catre un ortodox…
    Cred ca multi pot sa il citeasca de 1000 de ori, fara a constientiza mesajul, pe care il nesocotesc cu varf si indesat ! Dar acestia sunt nevinovati, mai rau este de cei care il inteleg, dar din motive lumesti, il dau la o parte !
    Asta apropo de „Dar daca vrem sa aflam raspunsuri privitoare la mantuire sa mergem la Sfintii Parinti!”
    „Noi stim ca nu exista decat doua cai: Calea vietii si calea mortii; calea luminii si calea intunericului; Calea Sfintilor Parinti si calea apostatilor, ereticilor si iubitorilor de minciuna.”
    „nici o icoana, nici o particica de moaste pe care o poseda nu poate sa le ofere Harul Sfantului Duh pe care l-au pierdut indulcindu-se cu erezia”

    Afirm cu tarie ca toate aceste afirmatii ale lui Antonie Orlov contravin Crezului Crestin si Evangheliei – Cuvantul lui Dumnezeu trimis lumii prin Iisus Hristos si prin apostoli !!!
    Daca vrem raspunsuri privitoare la mantuire, sa mergem mai intai la Mantuitorul nostru ale carui invataturi le avem in Evanghelie !
    El este Adevarul, Viata si SINGURA CALE BUNA !
    Iar Harul si Duhul Sfânt isi au izvorul in Dumnezeu Tatal ! Nu confundati unealta cu Cel ce o foloseste !
    Daca ati cadea intr-un lac, fara sa stiti sa inotati, iar cineva va scoate la mal intinzandu-va un bat de care sa va agatati, ii veti multumi batului ? el v-a salvat ? Sau ii veti multumi celui ce v-a salvat vorbind batului ? De ce tot timpul trebuie sa cautam alti mijlocitori decat Cel ce este Singurul Mijlocitor intre Dumnezeu Tatal si oameni, adica Dumnezeu-Omul Iisus Hristos ?

    Intelegeti ca Sfintii Parinti au fost oameni care s-au nevoit pe calea desavarsirii, dar doar Dumnezeu stie cati au ajuns la ea in timpul vietii pamantesti ! Singurii despre care stim cu siguranta ca au reusit sunt apostolii. Tocmai de aceea scrierile lor sunt parte integranta a Noului Testament. Pe ceilalti, trebuie sa ii admiram pentru eforturile lor, ca frati in credinta, avem multe de invatat de la ei, dar in niciun caz nu putem sa ii adoptam ca un etalon, pentru ca este posibil sa mai fi si gresit. Stiu ca Papa se declarase infailibil. I-a declarat cumva Biserica Ortodoxa infailibili pe Sfintii Parinti iar eu nu stiu ? Etalonul adevarat este Evanghelia si chiar spusele Sfintilor Parinti trebuie masurate si cantarite cu acest etalon (aceasta presupune ca atunci cand incepi sa citesti din Sfintii Parinti sa cunosti bine Evanghelia, fiind normal ca inainte de a lua aminte la cuvantul robilor buni sa asculti cuvantul Stapanului, care i-a invatat pe ei, caci unii dintre robi poate nu au auzit bine sau mai adauga si de la ei).
    Iar icoanele si moastele, desi au fost introduse in biserica pentru a face mai usoara apropierea oamenilor de Dumnezeu, au sfarsit prin a face mult mai mult rau, intrucat au devenit ele insele obiect de inchinare.
    Pentru ca ortodoxia sa fie ceea ce pretinde ca este, trebuie sa decanteze si sa arunce mult din balastul pe care l-a adunat de-a lungul timpului. Ca institutie in mod sigur nu va avea taria sa o faca. Putem sa o facem insa fiecare dintre noi la nivel individual. Si poate, curatarea va veni de la baza catre varf…

  15. Hristofor
    17 decembrie 2009 la 11:08

    Nihil, le voi lua pe rand:

    1. „Daca vrem raspunsuri privitoare la mantuire, sa mergem mai intai la Mantuitorul nostru ale carui invataturi le avem in Evanghelie !” – orice ortodox cunoaste ca Evanghelia nu poate fi inteleasa si este absurd sa fie citita fara a apela cu smerenie la Scrierile (talcuirile) Sfintilor Parinti, prin care Insusi Dumnezeu a vorbit, de-a lungul veacurilor acestia avand un mesaj UNIC care se numeste „consensum patrum” – consensul parintilor. Biserica cunoaste pareri personale gresite ale UNOR Sf. Parinti, dar care nu le-a primit in „consensum patrum”. Biserica se tine de invatatura UNICA si NECONTRADICTORIE a Sf. Parinti. Pt asta a lasat Dumnezeu ca acesti Stalpi ai Ortodoxiei sa ne lumineze, sa-I intelegem Evanghelia. A apela la Sf. Parinti nu inseamna „a confunda unealta cu Cel ce o foloseste”, ci tocmai a intelege ca Cel de sus ne-a lasat unealta noua, greilor de cap si de inima, ca sa ne apropiem de El. Cuviosul Serafim Rose ne lamureste clar: https://hristofor.wordpress.com/2008/07/26/cugetul-sfintilor-parinti-si-mintuirea-noastra-foarte-important/

    2. „Intelegeti ca Sfintii Parinti au fost oameni care s-au nevoit pe calea desavarsirii, dar doar Dumnezeu stie cati au ajuns la ea in timpul vietii pamantesti !” – nu doar Dumnezeu stie, ci si Biserica Lui stie. Si stie ca TOTI Sf. Parinti s-au sfintit inca din timpul vietii pamantesti, lucru care se vede chiar la o superficiala citire a vietilor lor.

    3. „Pe ceilalti, trebuie sa ii admiram pentru eforturile lor, ca frati in credinta, avem multe de invatat de la ei, dar in niciun caz nu putem sa ii adoptam ca un etalon, pentru ca este posibil sa mai fi si gresit.” – este o atitudine strict PROTESTANTA. Noi „adoptam ca etalon absolut” invatatura lor UNICA, nu parerile lor personale (teologumenele) care nu se regasesc la alti Sf. Parinti. Daca nu-i adoptam pe Sf. Parinti ca etalon, pe Dumnezeu nici atata, care tocmai a randuit ca acestia sa ne fie etalonul. Sau ai un canal deschis de revelatii directe de la Dumnezeu (drac, adica)?

    4. „I-a declarat cumva Biserica Ortodoxa infailibili pe Sfintii Parinti iar eu nu stiu ?” – Imi pare rau ca nu ai stiut aceasta axioma in Ortodoxie: cine se pune impotriva Sf. Parinti – se pune impotriva lui Hristos si se pune pe sine in afara Bisericii Lui, osandindu-se la iad.

    5. „atunci cand incepi sa citesti din Sfintii Parinti sa cunosti bine Evanghelia” – ce inselare… Nu poti sa cunosti BINE Evanghelia fara sa fi citit sensurile ei in TALCUIRILE Sf. Parinti care au scris pt mandrii si puturosii de noi care ne credem mai presus de ei.

    6. „Iar icoanele si moastele, desi au fost introduse in biserica pentru a face mai usoara apropierea oamenilor de Dumnezeu, au sfarsit prin a face mult mai mult rau, intrucat au devenit ele insele obiect de inchinare.” – icoanele nu au fost INTRODUSE in Biserica. Ele au fost RANDUITE si LASATE de Insusi Dumnezeu pt evlavia oamenilor. Prima icoana este chiar cea lasata in chip minunat de Mantuitorul pe baticul Veronicai. NICIODATA in Biserica icoanele nu au devenit obiect de inchinare. Faptul ca unii „ortodocsi” nu inteleg sensul icoanei si cad in extreme – nu inseamna absolut deloc ca icoanale au facut rau. Sa nu amestecam, in confuzia noastra, caderile oamenilor cu invatatura Bisericii care nu se invecheste niciodata, chiar de ar ramane un SINGUR om care s-ar inchina cum trebuie la icoane.

    7. „Pentru ca ortodoxia sa fie ceea ce pretinde ca este” – Ortodoxia nu pretinde ca este. Ortodoxia ESTE, asa cum ne-a lasat-o Dumnezeu, prin Sf. Apostoli si Sf. Parinti. Faptul ca din Ortodoxie cad tot mai multi oameni nu stirbeste cu nimic AUTENTICITATEA Ortodoxiei.

    8. „sa arunce mult din balastul pe care l-a adunat de-a lungul timpului” – bineinteles, Ortodoxia nu a adunat nici un fel de balast de-a lungul timpului. De fapt, balastul a fost adunat in capetele mandre ale diferitilor „ortodocsi”. De acest balast pierzator trebuie sa scape acestia, de pretind ca sint ortodocsi.

    9. „Ca institutie in mod sigur nu va avea taria sa o faca” – te referi la patriarhia lui Daniel, lui Kiril sau Bartolomeu? Institutiile acestor indivizi cu copite nu au nici o legatura cu Ortodoxia, deci nici nu pretind ca vor „sa o faca”.

    10. „Si poate, curatarea va veni de la baza catre varf…” – de la episcop avem Har, prin preotul hirotonit canonic de acesta. Daca capul este stricat, trupul poate pretinde cat doreste la „curatie”, ca tot putrezeste impreuna cu capul stricat.

    Si fragmentul relevant care contine fraza de la inceput:

    Intr-un efort de a grabi discutiile si de a usura unirea [cu catolicii], imparatul Ioan i-a exclus pe doi din cei mai puternici aparatori ai ortodoxiei, Marcu al Efesului si Antonie al Eracleei, consemnandu-l pe Marcu in odaia sa si punand paznici la usa, pentru a-l impiedica sa plece. A fost conceputa o formula de unire, in care ortodocsii au acceptat pozitia bisericii Romei in fiecare punct doctrinar aflat in disputa. Pana si patriarhul bizantin Iosif a avut o intalnire intre patru ochi cu Sfantul Marcu, pentru a-l convinge sa semneze hotararea. Dar Marcu a fost neclintit: „In problemele de credinta nu incape pogoramantul si iconomia”. Opt zile dupa ce i-a grabit pe ceilalti delegati ortodocsi sa semneze, patriarhul Iosif a murit. Imparatul Ioan a luat conducerea bisericii in maini, o actiune condamnata de Sfantul Marcu: „Nimeni sa nu ne stapaneasca in credinta noastra: nici un imparat, nici un arhiereu, nici un sinod mincinos, nimeni, fara numai Unul Dumnezeu, ce ne-a daruit-o prin El si prin ucenicii Sai”

  16. tutenes
    17 decembrie 2009 la 14:30

    Adevarul e foarte simplu de observat – de cand la patriarhia ecumenica au venit masonii la conducere , de atunci a inceput „modernizarea” Bisericii Ortodoxe ; incepand cu adoptarea noului calendar si continuand cu ecumenismul , politica patriarhiei ecumenice a dus la sfasiaera Bisericii Ortodoxe in nenumarate parti .Caci imparatia care se dezbina in sine se pustieste !
    “Nimeni sa nu ne stapaneasca in credinta noastra: nici un imparat, nici un arhiereu, nici un sinod mincinos, nimeni, fara numai Unul Dumnezeu, ce ne-a daruit-o prin El si prin ucenicii Sai” – afirmatia Sfantului Marcu e mai valabila ca oricand – facuta in contextul in care imparatul Ioan al bizantului a cautat sa-si subordoneze biserica pentru atingerea unor scopuri lumesti ; cat de mult seamana cu situatia de acum in care masonii si-au pus marionetele la conducerea Bisericilor , promovand ecumenismul, new-age-ul si alte erezii .
    Interesanta e atitudinea unora care au pretentia ca sunt din crestinii detinatori ai adevarului de a ne sfatui sa ascultam cu ochii inchisi , fara a mai judeca, fiindca trebuie sa facem ascultare de „biserica” .
    Pai cum, daca vin antihristii la conducerea bisericii , trebuie sa facem ascultare ???
    Pana in 1922 , toate bisericile tineau acelasi calendar,ecumenismul nu exista in Biserica Ortodoxa,eutihie si dioscur nu erau realibilitati, Sf. Niculae nu era marginalizat si condamnat in urma palmuirii lui arie , evolutionismul nu-si avea locul in gandirea ortodoxa si lista poate continua !
    Cei ce au urechi de auzit sa auda !

  17. Mos Ioan
    17 decembrie 2009 la 22:16

    „Patriarhul” Kyrill al întregii Rusii, împreuna cu prietenul sau rabin si cu presedintele Medvedev, oare, nu se întâlnesc în aceeasi loja?………nu la Opera, bineînteles……..

  18. NihilSineDeo
    17 decembrie 2009 la 23:40

    @ Hristofor
    „orice ortodox cunoaste ca Evanghelia nu poate fi inteleasa si este absurd sa fie citita fara a apela cu smerenie la Scrierile (talcuirile) Sfintilor Parinti”
    „Daca nu-i adoptam pe Sf. Parinti ca etalon, pe Dumnezeu nici atata, care tocmai a randuit ca acestia sa ne fie etalonul. Sau ai un canal deschis de revelatii directe de la Dumnezeu (drac, adica)?”

    In primul rand, Dumnezeu a oranduit un singur etalon pentru oameni, iar acela este Iisus Hristos. Daca tu sau oricine altcineva crede altfel, nu are dreptul de a se numi crestin.
    In al doilea rand, un pasaj care ne arata ca si sfintii pot gresi este acesta (Epistola lui Pavel catre Galateni, cap.2):
    „Si cunoscand harul ce mi-a fost dat mie, Iacov si Chefa si Ioan, cei socotiti a fi stalpi, mi-au dat mie si lui Barnaba dreapta spre unire cu ei, pentru ca noi sa binevestim la neamuri, iar ei la cei taiati imprejur…
    Iar cand Chefa a venit in Antiohia, pe fata i-am stat impotriva, caci era vrednic de infruntare.
    Caci inainte de a veni unii de la Iacov, el manca cu cei dintre neamuri; dar cand au venit ei, se ferea si se osebea, temandu-se de cei din taierea imprejur.
    Si, impreuna cu el, s-au fatarnicit si ceilalti iudei, incat si Barnaba a fost atras in fatarnicia lor.
    Dar cand am vazut ca ei nu calca drept, dupa adevarul Evangheliei, am zis lui Chefa, inaintea tuturor: Daca tu, care esti iudeu, traiesti ca paganii si nu ca iudeii, de ce silesti pe pagani sa traiasca ca iudeii?”

    Deci cum si-a dat seama Pavel ca ei – apostoli, considerati stalpi ai bisericii – greseau ? Cunoscand adevarul Evangheliei ! Iar daca am fi sa ne luam dupa “consensum patrum” am trage concluzia ca cel care gresea era Pavel, el fiind unul singur, iar cei mustrati, apostoli si sfinti ca si el, mult mai multi !!! Iata deci ca nu numarul, majoritatea, indica ceea ce este drept !

    Mergi la fiecare confesiune religioasa si vezi ca fiecare pretinde ca detine adevarul, ca ea este biserica apostolica sau biserica ramasitei care pastreaza dreapta credinta. Cine are dreptate ? Cei care sunt mai multi ? Cum ii contrazici tu ca nu este asa ? Cu invataturile Sfintilor Parinti ? Pai si ei au sfinti parinti sau profetii lor! Si ei zic ca ai lor au fost inspirati de Dumnezeu ! In ciuda afirmatiilor cu privire la existenta mai multor Biblii, exista o singura Scriptura, care este cuvantul verificat al lui Dumnezeu ! Am citit destul de mult atat din versiunea ortodoxa cat si din versiunea Cornilescu, acceptata larg de catre bisericile protestante si nu am gasit deosebiri esentiale. Doar ca traducerea ortodoxa foloseste unii termeni de limbaj mai vechi iar Cornilescu termeni folositi in zilele noastre. Oricum, sunt sinonime. Iata deci ca avem un etalon, cu ajutorul caruia sa gasim Adevarata Biserica. Chestia ca suntem prea prosti ca sa intelegem Evanghelia e o mare inselatorie a Satanei care vrea sa tina oamenii departe de Adevar.
    Pot credicionsii obisnuiti sa cunoasca adevarul Evangheliei ?
    „Drept aceea, si eu auzind de credinta voastra in Domnul Iisus si de dragostea cea catre toti sfintii,
    Nu incetez a multumi pentru voi, pomenindu-va in rugaciunile mele,
    Ca Dumnezeul Domnului nostru Iisus Hristos, Tatal slavei, sa va dea voua duhul intelepciunii si al descoperirii, spre deplina Lui cunoastere,
    Si sa va lumineze ochii inimii, ca sa pricepeti care este nadejdea la care v-a chemat” (Epistola lui Pavel catre Efeseni, cap.1)
    Cui scria asta Pavel ? Locuitorilor cetatii Efes !
    Nu neg ca atunci cand din dorinta de a-l cunoaste pe Dumnezeu incepi sa studiezi Evanghelia, este bine sa fi ajutat de un frate cu mai multa cunoastere sau sa citesti si scrierile sfintilor parinti pentru a intelege mai bine. Dar vine un moment in care poti sa mergi pe propriile picioare, cand incepi sa intelegi mai mult si realizezi ca sfintii parinti spun multe lucruri bune, dar altele nu se potrivesc cu ceea ce este scris in Evanghelie. Evident ca sunt aduse justificari pe cat de mestesugite, tot pe atat de fortate.

    Exemplu :
    „Conform excelentei demonstratii a părintelui martir Pavel Florenski din studiile sale “Cadrul eclesial – sinteză a artelor” si “Lavra Sfânta Treime – Sfântul Serghie si Rusia”, icoana nu trebuie abordată ca obiect artistic în sensul profan al cuvântului. Geniul părintelui Florenski a pătruns în profunzime interdependenta dintre om, Dumnezeu si icoană desfăsurată în cadrul liturgic al Bisericii. Icoana este un obiect de închinare , deci liturgic si simbolic totodată, nicidecum un obiect estetic. Mai exact, ea nu poate fi abordată după criteriile artei profane, functia ei nefiind aceea de a încânta ochiul ci aceea de a mijloci dialogul credinciosului cu obiectul personal al credintei sale. Prin această afirmatie nu dorim să negăm valoarea estetică a icoanei. Respingem doar tendinta de a privi aceste obiecte sfinte decontextualizându-le si ignorând matricea lor formativă: cadrul eclesial.
    Cum se justifică însă această functie intermediară a icoanelor? Probabil că cea mai adecvată legitimare a intermedierii iconice, ne-o oferă Sfântul Teodor Studitul în celebrele sale “Tratate contra iconomahilor”. Iată ce spune el:
    Icoana (eikon = chip, icoană) există în El în potentă si poate fi pururea văzută în Hristos, chiar înainte de a fi realizată tehnic, asa cum si umbra subzistă pururea în trup, chiar dacă nu este încă configurată de o rază de lumină, mod în care nu este în afara verosimilului a spune că Hristos si icoana Lui sunt simultane.
    Prototipul si icoana tin de categoria relativelor[61], ca si dublul si jumătatea. Căci prototipul introduce întotdeauna împreună cu sine icoana a cărui prototip este, si dublul introduce întotdeauna cu sine jumătatea fată de care se jice dublu, căci nu ar putea exista prototip dacă n-ar exista icoană, nici dublu dacă nu s-ar gândi mai întâi o jumătate – lucruri care subzistă si se gândesc în acelasi timp ca unele ce sunt simultane. Prin urmare, întrucât nu intervine între ele un timp oarecare, nici închinarea nu va fi alta, ci una si aceeasi pentru amândouă.
    Prototipul si icoana îsi au existenta legată cumva unul de altul si prin suprimarea unuia este suprimat împreună si celălalt, precum atunci când e suprimat dublul e împreună suprimată si jumătatea. Prin urmare nu poate exista Hristos fără ca icoana (chipul) Lui să fie în potentă si să existe pururea în prototip, mai înainte de a fi executată tehnic. Prin urmare, cel ce nu mărturiseste că în El este venerată (si închinată) împreună si icoana Lui, suprimă însăsi închinarea lui Hristos.”[62]. Conceptia studitului care vede în icoană si prototip cele două jumătăti ale unui întreg, ne pune în directă legătură cu magnifica viziune cosmo-antropologică proprie gândirii patristice. Ea se bazează pe constientizarea deplină a unui adevăr cunoscut cu profunzime încă de filozofii platonici si neoplatonicieni. Este vorba despre unitatea indisolubilă dintre micro si macro cosmos. Omul si universul sunt cele două fete ale unei singure medalii, sau, cum spune misteriosul “Corpus Hermeticum”, “tot ceea ce este jos este si sus, tot ceea ce este sus este si jos”. Probabil asa se explică situatia paradoxală descrisă de părintele John Meyendorff si consemnată de diaconul Ioan Ică jr. în studiul său introductiv “Iconologia bizantină între politică imperială si sfintenie monahală”, c㠓platonicienii, a căror metafizică dispretuia materia, apărau cultul imaginilor, în timp ce crestinii, a căror credintă se întemeia pe Întrupare se opuneau lor”.” (http://www.orthologia.com/Romanian/Articole/simbolul_si_icoana.htm#C02)

    Edificator, nu ? Ma minunez de atata intelepciune si ma minunez si mai mult cum de Petru, Pavel, Iacov sau Ioan nu ne-au adus la cunostinta ceva atat de important in scrierile lor apostolice ! „Prin urmare, cel ce nu mărturiseste că în El este venerată (si închinată) împreună si icoana Lui, suprimă însăsi închinarea lui Hristos” Pai asta este o chestiune de viata si de moarte, cum de ei au uitat sa ne spuna ? De ce nu i-au atentionat pe corintieni,tesaloniceni, efeseni, galateni etc. sa nu cumva sa neglijeze inchinarea la icoana Domnului pentru ca altfel suprima chiar inchinarea la El ? Adica Dumnezeu i-a lasat pe crestini sa se inchine incorect timp de vreo 800 de ani, pana la inspirat pe Sfântul Teodor Studitul (759-826 d.H.)sa clarifice lucrurile.

    Stim ca Dumnezeu nu se contrazice.Vedem insa cum oamenii adauga la cuvintele Lui sub pretextul ca au fost inspirati.Nu ar fi mai bine sa analizezi de ce duh au fost oare inspirati acestia decat sa imi spui mie ca am canal de revelatii deschis cu Dumnezeu ? De ce duh sunt inspirati cei care ii indeamna pe oameni sa se inchine la creaturi (vezi inchinarea la sfinti sau ingeri) iar nu doar la Creator, singurul care merita inchinarea ? Citesti undeva in Biblie despre asa ceva ? Au fost ei inspirati de Dumnezeu, care se caracterizeaza El Insusi un Dumnezeu gelos, care nu doreste sa dea slava sa altora ? Eu nu adaug nimic de la mine, spun doar ceea ce este scris in Scriptura, altii, dimpotriva, deci cine are drac ?!

    „Luati aminte sa nu va fure mintile cineva cu filozofia si cu desarta inselaciune din predania omeneasca, dupa intelesurile cele slabe ale lumii si nu dupa Hristos.
    Caci intru El locuieste, trupeste, toata plinatatea Dumnezeirii…
    Nimeni deci sa nu va judece pentru mancare sau bautura, sau cu privire la vreo sarbatoare, sau luna noua, sau la sambete…
    Nimeni sa nu va smulga biruinta printr-o prefacuta smerenie si printr-o fatarnica inchinare la ingeri, incercand sa patrunda in cele ce n-a vazut, si ingamfandu-se zadarnic cu inchipuirea lui trupeasca,
    In loc sa se tina strans de capul (Iisus Hristos) de la care trupul tot, – prin incheieturi si legaturi, indestulandu-se si intocmindu-se , sporeste in cresterea lui Dumnezeu.” (Epistola lui Pavel catre Coloseni, cap.2)
    Iata o referire clara la balastul de care vorbeam. Nu exista doar in biserica ortodoxa, ci in toate bisericile. si dupa cum vedem, incepuse sa se manifeste inca din timpul bisericii apostolice. Ca de, Satana nu sta cu mainile in san ! Crestinii din ziua de azi, da ! Si ceea ce e mai grav este ca le este greu si macar sa gandeasca ! Ca doar suntem invatati ca pentru noi gandesc Sfintii Parinti !

  19. NihilSineDeo
    18 decembrie 2009 la 0:28

    Si referitor la dezbinare, despre ortodocsii de rit vechi, ortodocsii de rit nou, de tabere, etc.
    Cititi va rog si poate veti pricepe ceva :

    „Va indemn, fratilor, pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca toti sa vorbiti la fel si sa nu fie dezbinari intre voi; ci sa fiti cu totul uniti in acelasi cuget si in aceeasi intelegere.
    Caci, fratii mei, despre voi, prin cei din casa lui Hloe mi-a venit stire ca la voi sunt certuri;
    Si spun aceasta, ca fiecare dintre voi zice: Eu sunt al lui Pavel, iar eu sunt al lui Apollo, iar eu sunt al lui Chefa, iar eu sunt al lui Hristos!
    Oare s-a impartit Hristos? Nu cumva s-a rastignit Pavel pentru voi? Sau fost-ati botezati in numele lui Pavel?”
    (Prima epistola a lui Pavel catre corinteni, cap. 1)

    Cine are macar un neuron in cap sa inteleaga !!!

    Vedeti de ce exista atatea biserici crestine, vedeti de ce exista ramuri chiar in interiorul aceleiasi biserici ? Pentru ca asta se intampla cand pui la temelie invataturile Sfintilor Parinti !!!
    Hristos este unul si Evanghelia este una, dar sfinti parinti si profeti sunt multi, iar parerile lor nenumarate, iar din pacate crestinii nu sunt ai lui Hristos, ci sunt ai lui Chefa, ai lui Apollo, ai lui Arie, ai lui Constantin, ai lui Teodor Studitul, ai lui Glicherie, ai lui Damaschin Balabanov, si tot asa…
    Deci stimate Hristofor, te mai intreb odata – cine trebuie sa fie etalonul crestinilor din Adevarata Biserica ???

  20. NihilSineDeo
    20 decembrie 2009 la 0:31

    @ razvan.m
    „ce rost ar mai avea sa mergem la Sfanta Biserica ca sa ascultam pericopa evanghelica a zilei si interpretarea acesteia avand drept izvor nesecat ceea ce ne-au lasat Sfintii Parinti.”
    Sunt de acord ca nu este lipsit de rost, ci din contra, este foarte indicat sa se mearga la biserica atat pentru comuniunea cu ceilalti frati in Hristos, ci si pentru a asculta interpretarile pericopei evanghelice intrucat este posibil sa aflam intelesuri pe care nu le-am descoperit prin studiul personal al Evangheliei. Insa, atunci cand sesizam interpretari care vin in contradictie flagranta cu cele transmise IN MOD CLAR de catre Dumnezeu prin Sfanta Scriptura, eu personal cred ca trebuie sa le respingem cu hotarare. Din punctul meu de vedere Hristos, Adevarul trebuie pus mai presus de orice, iar pentru mine este mai presus de a fi crestin decat de a fi ortodox, catolic, protestant, s.a.m.d. ori de cate ori sesizez dogme stabilite de catre oameni, si nu de catre Dumnezeu, mai ales dogme care intra in contradictie flagranta cu ceea ce spune Dumnezeu. Ortodoxia are multe asemenea dogme, dar nu vreau sa le discut intrucat nu vreau sa creez raca si dezbinare. Dar ar fi bine pentru fiecare, ortodox, catolic, protestant, sa nu se supuna unor asemenea dogme aflate IN MOD CLAR in contradictie cu Scriptura. Pentru asta e nevoie sa fie citita zilnic Evanghelia, mai ales ca asa cum se spune in ultimul capitol din Daniel, in zilele din urma cunostinta va creste, si multe din cele ascunse vor fi descoperite celor ce vor citi cu inima curata.
    Voua, de exemplu, chiar nu va spune inima si mintea ca singura inchinare normala si placuta lui Dumnezeu este aceea prin care fiintele create se inchina Creatorului ? Cum puteti sa acceptati ca venind de la Dumnezeu o inchianre a unei fiinte create la o alta fiinta creata ? Cititi Apocalipsa unde Ioan s-a aruncat de doua ori la picioarele ingerului sa i se inchine (si era vorba de un inger puternic, probabil Gavriil)Ce i-a spus ingerul ? Daca nu stiti, cititi singuri ! Sunt multe lucruri pe care le facem „pentru ca asa s-a pomenit”, pentru ca nu avem sete de adevar si nu citim singuri ci ne multumim sa facem ce ni se spune, iar daca ce citim, nu avem minte sa si gandim, mai fratilor, ia uite ce spune la Carte, asta nu e ceea ce ne-a spus preotul, pastorul etc. ! Si chiar daca constatam contradictii, mergem inainte asa cum am pomenit, pentru ca iubim mai mult biserica decat pe Dumnezeu. De ce trebuie sa ne inchinam lui Dumnezeu prin intermediari ? Doar il avem pe Hristos, care a fost Dumnezeu pe deplin si om pe deplin. El este singurul Mijlocitor intre Dumnezeu si oameni. Scrie clar in Evanghelie, dar nu, noi suntem mai incapatanati decat catarii, ne facem ca nu vedem si cautam alti mijlocitori ! Fratilor, asta vine de la Dumnezeu, sau vine de la Satana ?
    Eu nu va spun asta pentru a va rupe de biserica din care faceti parte. Pana in acest moment eu nu am gasit nici macar o singura biserica care sa respecte intru totul cuvantul Evangheliei, deci nu pot sa va indrum spre ceva mai bun. Cred ca trebuie facuta o evaluare la nivel personal de catre fiecare dintre noi, cred ca in interiorul bisericilor trebuie discutat cu preotii sau pastorii si poate se produce o miscare de jos in sus. Desi nu cred ca mai este timp pentru asta. Dupa cum vedeti crestinismul este atacat din toate partile. Vine vremea cand bisericile asa cum le stim noi se vor prabusi, pentru ca nu au cum se reziste atacului paganilor dezbinate si inglodate in dogmele omenesti instituite special pentru a justifica ca una este mai adevarata decat alta. Va mai exista doar o ramasita, hulita si persecutata, nevoita sa se ascunda in paduri si pesteri, care se va intoarce la adevarata si simpla credinta in forma descoperita de catre Hristos si de catre apostoli. Acea credinta a bisericii apostolice, primare. Cand nu erau nici ortodocsi, nici catolici, nici baptisti, nici adventisti, nici penticostali, nici martori al lui Iehova, nici…
    Mai postez inca odata :
    Luati aminte sa nu va fure mintile cineva cu filozofia si cu desarta inselaciune din predania omeneasca, dupa intelesurile cele slabe ale lumii si nu dupa Hristos.
    Caci intru El locuieste, trupeste, toata plinatatea Dumnezeirii…
    Nimeni deci sa nu va judece pentru mancare sau bautura, sau cu privire la vreo sarbatoare, sau luna noua, sau la sambete…
    Nimeni sa nu va smulga biruinta printr-o prefacuta smerenie si printr-o fatarnica inchinare la ingeri, incercand sa patrunda in cele ce n-a vazut, si ingamfandu-se zadarnic cu inchipuirea lui trupeasca,
    In loc sa se tina strans de capul (Iisus Hristos) de la care trupul tot, – prin incheieturi si legaturi, indestulandu-se si intocmindu-se , sporeste in cresterea lui Dumnezeu.” (Epistola lui Pavel catre Coloseni, cap.2)
    “Va indemn, fratilor, pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca toti sa vorbiti la fel si sa nu fie dezbinari intre voi; ci sa fiti cu totul uniti in acelasi cuget si in aceeasi intelegere.
    Caci, fratii mei, despre voi, prin cei din casa lui Hloe mi-a venit stire ca la voi sunt certuri;
    Si spun aceasta, ca fiecare dintre voi zice: Eu sunt al lui Pavel, iar eu sunt al lui Apollo, iar eu sunt al lui Chefa, iar eu sunt al lui Hristos!
    Oare s-a impartit Hristos? Nu cumva s-a rastignit Pavel pentru voi? Sau fost-ati botezati in numele lui Pavel?”
    (Prima epistola a lui Pavel catre corinteni, cap. 1)
    Dupa ce am fost catalogat ca protestant, probabil ca voi fi catalogat si ca ecumenist. Nu sunt protestant, ma straduiesc sa fiu doar crestin. Si da, sunt ecumenist, dar nu asa cum este Bartolomeu, patriarhul ecumenic, reprezentantul acelui ecumenism care duce la unirea intr-un „crestinism” golit de continut, ci asa cum este apostolul Pavel.
    „Si am vazut si am auzit glas de ingeri multi, de jur imprejurul tronului si al fiintelor si al batranilor, si era numarul lor zeci de mii de zeci de mii si mii de mii,
    Zicand cu glas mare: Vrednic este Mielul cel injunghiat ca sa ia puterea si bogatia si intelepciunea si taria si cinstea si slava si binecuvantarea.
    Si toata faptura care este in cer si pe pamant si sub pamant si in mare si toate cate sunt in acestea le-am auzit, zicand: Celui ce sade pe tron si Mielului fie binecuvantarea si cinstea si slava si puterea, in vecii vecilor!”
    Amin !
    Dumnezeu sa va lumineze si sa va binecuvanteze !

  21. tutenes
    23 decembrie 2009 la 13:30
  22. HihilSineDeo
    24 decembrie 2009 la 14:11
  23. HihilSineDeo
    27 decembrie 2009 la 15:25

    Asta e un alt motiv pentru care exista dezbinare intre fratii crestini, si nu cred ca e bine. Este foarte posibil ca tu sa ai dreptate cu calendarul, dar mie mi se pare ca este esential pe cine slavesti, nu in ce zi o faci. Tu crezi ca Iisus nu va mijloci pentru iertarea unei persoane doar pentru motivul ca a serbat nasterea si a comemorat sacrificiul Sau in alte zile decat cele bune, dar in rest a avut o viata dedicata Lui ? Personal, eu nu cred asta…Haideti sa nu facem ca fariseii, sa nu strecuram tantarul, dar sa inghitim camila ! Mai vezi odata citatul pe care l-am dat din Coloseni, cap.2 ! Sa punem fiecare accent pe nasterea din nou, sa devenim oameni duhovnicesti, pentru ca sunt multi care serbeaza, respectiv comemoreaza doar cu buzele. Si acestia sunt cei de care Hristos se leapada la Judecata !

  24. tutenes
    27 decembrie 2009 la 16:41

    Fiindca tot ai vorbit de dezbinare , NIHILSINEDEO , ia cerceteaza un pic , nu cumva dezbinarea a venit cumva cu inceperea reformei calendaristice in Biserica ?
    Dezbinarea e un efect al schimbarii calendarului , iar aceasta schimbare face parte cred eu din politica diabolica a pasilor marunti – azi calendarul , maine un pic de rugaciune comuna , poimaine „sfintirea” unui monument masonic, raspoimaine incurajarea actelor biometrice si tot asa .
    Realitatea e ca pana in 1923 nu a fost dezbinare in biserica si ma intreb oare daca nu tocmai acesta a fost unul din scopurile adoptarii noului calendar ; era previzibil ca biserica ortodoxa sa se dezbine.

  25. Antonio
    28 decembrie 2009 la 14:36

    Razvan vezi ca ti-am trimis pe email raspunsul Parintelui Bonifatie referitor la Eclesiologia lui Chiprian.

  26. Veniamin Ilie
    12 ianuarie 2010 la 4:54

    „pote stii ce vor face cei ce au construit bisericute si manastiri cu bani cersiti mai ales de la homo,secte,si alte biser.necanonice oare dracu i prost sa nusi ia cei al lui inapoi?sarmalutii nu stiu cum se vor mai mintui?!”

    Al cui este acest stil de a critica sub anonimat? Este o ancetă amplă în acest caz. Dacă mă poate cineva ajuta, sunt chiar foarte mulţumit.

  27. Pr Timotei
    10 februarie 2010 la 23:11

    Nestorie a fost in comuniune eclesiastica cu toata Biserica pana cand a fost depus de Sinodul Ecumenic, ba si Hirotoniile lui au sost considerate de catre Sfantul Sinod Ecumenic VALABILE pana la momentul depunerii lui din treapta de catre Sinod!I( desi isi propaga de multerezia)
    MAI CITITI SI CANOANELE SINOADELOR ECUMENICE!

  28. Pr Timotei
    10 februarie 2010 la 23:26

    INCEPEM SA JUDECAM NOI SINOADE SI IERARHI SI SA II DEPUNEM NOI DIN TREAPTA! MAJORITATEA URMEAZA IN PRACTICA MARILOR EREZIARHI, SI TOTUS…… IATA CUM AU PROCEDAT PARINTII INSUFLATI DE DUMNEZEU!! LA SINOD I-AU DEPUS DIN TREAPTA, CU INTELEPCIUNE, BA I-AU POMENIT LA SFANTA LITURGHIE PANA IN ULTIMA CLIPA CAND AU FOST ANATEMATIZATI! OARE UN PREOT ATEU CARE SPOVEDESTE NU ARE HAR? PENTRU CREDINCIOSUL CARE SE SPOVEDESTE LA EL DUMNEZEU LUCREAZA HARUL SAU! Bineinteles ca trebuie sa ne delimitam de parerile lor eretice si NU TREBUIE SA FACEM ASCULTARE DE EI CAND NE IMPING DE EXEMPLU SA NE RUGAM CU ERETICII! cand suntem pusi in fata faptului concret ii spui: IMI PARE RAU DAR SFINTII PARINTI SPUN SA FACI ASCULTARE DE IERARH, DAR NU SI ATUNCI CAND TE INDEAMNA LA EREZIE!
    SFANTUL MAXIM MARTURISITORUL NU SI-A FACUT BISERICA SEPARATA, EL A OPRIT POMENIREA PATRIARHULUI, ASA CUM SI SFANTUL MUNTE DE FOARTE MULTE ORI A FACUT-O FARA SA SE DECLARE ‘BISERICA ADEVARATILOR ORTODOCSI’ ‘SUPER ORTODOCSII’ ETC.
    CEA MAI MARE GRESALA ESTE SA FUGI DIN BISERICA, TREBUIE SA RAMAI ACOLO SI SA LUPTI, SA IESI IN STRADA, ASA CUM AU FACUT CREDINCIOSII CIPRIOTI CARE IL RABDA PE ARHIEPISCOPUL LOR CARE LUCREAZA IN MOD ERETIC!
    CE USOR E SA FUGI LA CALENDARISTI! LUPTA INAUNTRU, CA PARINTELE IUSTIN PARVU, SFANTUL PAISIE, SF IUSTIN POPOVICI, pR CALCIU SI ALTI SUTE DE MARTIRI SI CREDINCIOSI!
    DACA FACTIUNILE DE VECHI CALENDASRISTI NU S-AR FI RUPT DE BISERICA OFICIALA, ASTAZI AM FI AVUT CALENDARUL VECHI IN BISERICA ORTODOXA PESTE TOT!

  29. tutenes
    13 februarie 2010 la 9:40

    Credinta nu se impune cu bata si pusca . In 1924 BOR a preluat aceste metode catolice de „evanghelizare” pentru a convinge credinciosii sa adopte noul calendar . Asa au vazut acestia ca acolo nu mai e biserica , in plus , intemeiatorul BOSV , Sfantul Glicherie a facut ascultare pana cand pastele nu s-a sarbatorit cu catolicii .
    BOR ar fi trebuit sa stie cuvintele lui Gamaliel din Fapte 5,34. Şi ridicându-se în sinedriu un fariseu, anume Gamaliel, învăţător de Lege, cinstit de tot poporul, a poruncit să-i scoată pe oameni afară puţin,
    35. Şi a zis către ei: Bărbaţi israeliţi, luaţi aminte la voi, ce aveţi să faceţi cu aceşti oameni.
    36. Că înainte de zilele acestea s-a ridicat Teudas, zicând că el este cineva, căruia i s-au alăturat un număr de bărbaţi ca la patru sute, care a fost ucis şi toţi câţi l-au ascultat au fost risipiţi şi nimiciţi.
    37. După aceasta s-a ridicat Iuda Galileianul, în vremea numărătorii, şi a atras popor mult după el; şi acela a pierit şi toţi câţi au ascultat de el au fost împrăştiaţi.
    38. Şi acum zic vouă: Feriţi-vă de oamenii aceştia şi lăsaţi-i, căci dacă această hotărâre sau lucrul acesta este de la oameni, se va nimici;
    39. Iar dacă este de la Dumnezeu, nu veţi putea să-i nimiciţi, ca nu cumva să vă aflaţi şi luptători împotriva lui Dumnezeu.
    „DACA FACTIUNILE DE VECHI CALENDASRISTI NU S-AR FI RUPT DE BISERICA OFICIALA, ASTAZI AM FI AVUT CALENDARUL VECHI IN BISERICA ORTODOXA PESTE TOT!” – eu spun ca lucrurile ar fi stat exact invers – daca nu s-ar fi desprins si nu ar fi expus politica ecumenista si serghianista a bisericilor oficiale , acestea ar fi mers mult mai departe in apostazia lor !!!

  30. chemanonim
    14 iulie 2013 la 15:15

    doresc sa preiau din cind in cind si de pe la dumneavoastra cite un articol, se poate?

  31. Hristofor
    23 iulie 2013 la 14:18

    S-ar putea, dacă e de folos.

  1. 5 aprilie 2010 la 18:51
    Poate fi pomenit Corneanu-Drincec sau ce ne spune Sfînta Predanie despre pomenirea ierarhilor eretici ? « Popas Alternativ
  2. 24 mai 2010 la 0:21
    Problema nou-calendarismului conservator sau despre “tradiţionalismul” cripto-ecumenist (+video) « Popas Alternativ
  3. 27 iunie 2010 la 19:40
    Zguduitor: Mărturie personală despre mitropolitul Antonie (Bloom) de Suroj « Popas Alternativ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Gravatar
Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: