Prima pagină > Articole, Atitudine, Cuvînt Bun, Gînduri, Istorie, Ortodoxie > Fragmente relevante din viața Sfîntului Ierarh Nicolae

Fragmente relevante din viața Sfîntului Ierarh Nicolae

Întrucît ieri, 6 decembrie după calendarul bisericesc (19 decembrie după cel mamonic), Biserica Ortodoxă l-a prăznuit pe Sfîntul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul cetăţii Mira din ţinutul Lichia, mare făcător de minuni, aş dori să atrag atenţia asupra cîtorva momente din viaţa sfîntului, pe care orice creştin o poate găsi în proloage sau sinaxare:

1. Cu referire la momentul în care Nicolae, încă preot fiind, a fost chemat, prin lucrare dumnezeiască, la treapta arhierească, citim:

Poporul dădea mulţumire lui Dumnezeu şi se bucura, dar Sfîntul Nicolae se lepăda a primi acea treaptă, nesuferind lauda omenească. Însă, fiind rugat de tot soborul cel sfinţit şi de cel mirenesc, chiar fără voia lui l-au ridicat pe scaunul arhieresc, căci printr-o vedenie dumnezeiască a fost îndemnat la aceasta, pe care a avut-o mai înainte de moartea arhiepiscopului.

Vedem că fericitul Nicolae, vieţuind ca un creştin sincer şi smerit, care se ferea de slava cea deşartă a lumii, nu dorea să primească marea chemare de a fi episcop. Adică Nicolae, la fel ca şi mulţi alţi sfinţi ierarhi, s-a comportat opus felului actual în care se înţelege ridicarea cu orice preţ în treaptă – bani, scheme, compromisuri, pile, într-un cuvînt: masoni.

Mai vedem că la ridicarea lui Nicolae în treapta de episcop au participat 2 organe, în egală măsură: soborul cel sfinţit (al clericilor) şi soborul cel mirenesc (al mirenilor, laicilor). Iarăşi, se observă că actuala structură a Bisericii a deviat izbitor şi ireversibil de la starea firească a lucrurilor, acea în care mirenii nu numai că nu erau excluşi din viaţa bisericească (fiind reduşi la statutul de „turmă necuvîntătoare” şi consumatoare de „servicii divine”), dar şi participau activ, în cadrul diferitelor adunări şi organe proprii, la luarea deciziilor bisericeşti, în duhul soborniciei ortodoxe.

2. Sfîntul Nicolae era oglinda turmei sale prin toate faptele cele bune şi model credincioşilor…

Credincioşii păstoriţi de sfîntul arhiepiscop Nicolae erau permanent întăriţi şi sfătuiţi în credinţă de către întîistătătorul lor şi îşi raportau credinţa şi starea duhovnicească la viaţa şi lucrarea Sf. Nicoale care reprezenta un model pentru toţi ortodocşii. Credinţa turmei se vede din credinţa episcopului şi nu invers. După cum citim la Sf. Ignatie Teoforul, „Credinciosii sunt uniti cu episcopul lor, tot astfel cum Biserica este unita cu Iisus Hristos si tot astfel cum este unit Hristos cu Tatal Sau, astfel ca toti sa fie una.” În acest sens, apare întrebarea: Este oare Nicolae Corneanu, Laurenţiu Streza, Sofronie Drincec, Daniel Ciobotea, Kiril Gundeaiev, Ilarion Alfeev, Bartolomeu ecumenicul, Serafim al Ciprului şi mulţi alţi eresiarhi ecumenişti din bisericile oficiale oglinda turmelor „păstorite” de ei? Da, sînt. Pentru că credinţa turmei se vede din credinţa episcopului: dacă Corneanu împărtăşeşte şi propovăduieşte erezia ecumenistă – şi turma sa, prin acceptarea tacită (uneori şi entuziasmată) şi neruperea părtăşiei liturgice cu acesta – acceptă pe deplin erezia ecumenistă, chiar dacă unele oiţe din turma lui Corneanu pot fi hiper-antiecumeniste în sinea lor (starea respectivă de „mărturisire” a credinţei ortodoxe din interiorul ereziei ecumeniste fiind lipsită de orice reazem în învăţătura eclesiologică a Bisericii Ortodoxe).

3. Astfel, bine păştea turma cea încredinţată lui, a oilor lui Hristos cele cuvîntătoare. Iar ochiul cel zavistnic al diavolului celui viclean, care niciodată nu încetează a ridica război asupra robilor lui Dumnezeu, nerăbdînd a vedea credinţa cea bună înflorind în oameni, a ridicat prigoană asupra Bisericii lui Hristos, prin păgînii împăraţi ai Romei, Diocliţian şi Maximian. De la ei a ieşit atunci poruncă prin toată lumea, ca toţi credincioşii să se lepede de Hristos şi să se închine idolilor; iar cei ce nu se vor supune, să fie siliţi, cu chinuri, prin temniţe şi cu munci grele, apoi, în sfîrşit, cu moarte silnică să fie pedepsiţi.

Un asemenea vifor pustiitor degrabă a ajuns şi pînă în cetatea Mira, dus fiind de doritorii păgînătăţii celei întunecate. Iar fericitul Nicolae, în cetatea aceea fiind căpetenie a tuturor creştinilor, cu limbă slobodă propovăduia credinţa cea bună a lui Hristos şi se arăta gata a pătimi pentru El. Pentru aceea a fost prins de muncitorii păgîni şi băgat în temniţă, dimpreună cu mulţi creştini. Petrecînd aici multă vreme, a pătimit multe rele, răbdînd foame, sete şi strîmtorarea temniţei. Pe cei împreună legaţi îi hrănea cu cuvîntul lui Dumnezeu şi-i adăpa cu apele cele dulci ale bunei credinţe, sporind într-înşii credinţa în Hristos Dumnezeu şi punînd picioarele acelora pe temelia cea nezdrobită. Apoi, întărindu-i întru mărturisirea lui Hristos, îi îndemna cu osîrdie a pătimi pentru adevăr.

Vedem că ierarhul Nicolae, fiind căpetenia ortodocşilor din ceteatea Mira, propovăduia Ortodoxia cu limbă slobodă şi se arăta gata să pătimească pentru adevărul credinţei. Astăzi vedem însă cum unii bărbaţi care se pretind a fi, asemenea sfîntului Nicolae, căpetenii ale ortodocşilor – propovăduiesc o credinţă opusă credinţei dreptmăritoare propovăduite de Nicolae şi se arată gata să meargă la orice compromis cu conştiinţa sa şi cu duşmanii lui Hristos pentru a-şi păstra pretinsul statut de episcop, mitropolit sau patriarh. Turma prostită cu basme ecumeniste îşi justifică păstorii eretici prin supunere oarbă şi părtăşie la erezie.

[..] Pe atunci erau încă multe capişti idoleşti, în care poporul păgîn slujea cu dragoste diavolească şi nu puţin popor pierea din cetatea Mirelor. Dar dumnezeiescul arhiereu, aprinzîndu-se cu rîvnă, a străbătut toate locurile acelea, risipind capiştile idoleşti, iar pe turma sa curăţind-o de necurăţiile diavoleşti. Sfîntul Nicolae, luptîndu-se asupra duhurilor celor viclene, a venit şi asupra capiştei Artemidei, care fiind locaş al idolilor, era mare şi foarte împodobită. Pornirea sfîntului era îndreptată mai mult asupra idolilor decît asupra necuratei capişti, pe care a dărîmat-o pînă la temelie, iar zidirea cea înaltă a risipit-o pînă la pămînt; atunci duhurile cele viclene, neputînd nicidecum răbda venirea sfîntului, scoteau glasuri de plîngere, strigînd foarte tare, căci erau biruite şi izgonite din locul lor, prin arma rugăciunilor nebiruitului ostaş Nicolae, arhiereul lui Hristos.

„Dragoste diavolească” – aceasta este dragostea fără Adevăr, chiar dacă pare frumoasă, curată, sinceră. Aceasta este dragostea care îi caracterizează pe toţi ecumeniştii activi sau pasivi care îi iubesc mai mult pe oameni (de fapt, păcatele oamenilor) decît pe Mîntuitorul Hristos şi pe sfinţii săi Slujitori.

Ce act de vandalism a făcut sfîntul Nicolae, risipind pînă la temelie capiştile idoleşti! Cum de a îndrăznit ierarhul lui Hristos să se ridice împotriva viţelului toleranţei şi a paşnicelor relaţii „inter-confesionale” ? Explicaţia lucrării săvîrşite de sfînt nu se găseşte în logica democrată a acestei lumi păcătoase, ci în logica dragostei de Adevăr, dragoste care nu tolerează hula la adresa Adevărului şi se ridică cu rîvnă dumnezeiască împotriva duşmanilor Lui.

După aceasta, binecredinciosul împărat Constantin, vrînd să întărească credinţa în Hristos Dumnezeu, a poruncit să se ţină Soborul a toată lumea în cetatea Niceii (anul 325). Acolo adunîndu-se Sfinţii Părinţi, au propovăduit luminat dreapta credinţă, iar pe Arie, rău cugetătorul şi semănătorul de neghină, împreună cu eresul lui, l-a dat anatemei. Apoi pe Fiul lui Dumnezeu întocmai de o cinste şi de o fiinţă cu Tatăl mărturisindu-L, a dat pace dumnezeieştii şi apostoleştii Biserici.

Atunci şi minunatul Nicolae fiind la sobor, unul din cei 318 Sfinţi Părinţi, cu mare vitejie a stat împotriva hulelor lui Arie şi împreună cu Sfinţii Părinţi a arătat dogmele credinţei celei drepte şi tuturor le-a făcut cunoscut cu adeverinţă.

Cu rugăciunile Sfîntului Ierarh Ioan Gură de Aur şi ale Sfîntului Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei, Doamne Iisuse Hristose, Fiul lui Dumnezeu, milueşte-ne, întăreşte-ne şi ne luminează întru Adevărul Tău! Amin.

  1. yo_sErgiu
    21 Decembrie 2009 la 0:42

    Pălăria jos!
    Curaj fraţilor căci cu noi este Dumnezeu!

  2. niculina
    21 Decembrie 2009 la 13:03

    ..mda, deci sunteti ortodocsi pe stil vechi, ca sa ma exprim asa..
    combateti doar ortodocsii ecumenisti si masoni sau combateti stilul nou pe ansamblu.., in totalitate..?
    eu sunt de caord cu stilul vechi, mama mea a fost pe vechi inainte de casatorie, apoi sora ei e in viata monahala pe stil vechi, ca asa erau de acasa..,dar eu cred ca ma pot mantui si pe stil nou dar fara a fi de acord cu ecmenismul si masoneria..!
    asa cum nu sunt de acord nici cu datul banilor in pomelnice, nici cu banii luati (un fel de taxa-iarta-ma Doamne)cand se boteaza in numele SFINTEI TREIMI, nici cu multe care o sa vedeti vor disparea..in timp!
    daca vrei sa nu te duci in fata Domnului Hristos cu mana goala, poti sa duci prescuri, lumanari, ulei pt candele..etc dar nu bani care-i ea preotul.
    eu de ex bani-i dau la saraci.., echivalentul pomelnicului.. care intr-adevar sunt pe drunuri, nu au ditamai case,nici masini scumpe (nu judec, desi poate vi se pare asta) expun niste aspecte f reale..!
    se falseaza f mult .., e cumplit de trist.., pana cand..???

  3. Valentin
    21 Decembrie 2009 la 23:23

    Libertatea in biserica dupa 20 de ani, o emisiune “tare” cu invitati “tari” ,merita ascultata http://www.trilulilu.ro/vylyca84/a8b23741596ce0

  4. Nicu
    19 Decembrie 2011 la 17:02

    O sinteză bine închegată și foarte la temă, bravo Hristofor! Doamne ajută.

  1. 5 Aprilie 2010 la 18:51
  2. 24 Mai 2010 la 0:21
  3. 27 Mai 2010 la 14:28
  4. 9 Iunie 2010 la 14:57

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: