Prima pagină > Apusul, Atitudine, Gînduri, Ştiri > „Eurovision”-ul şi demnitatea naţională

„Eurovision”-ul şi demnitatea naţională

Pentru mine, „Eurovison” nu înseamnă nimic sau, mai bine zis, înseamnă un semn al vremurilor din urmă. Cînd au loc profanări de cele sfinte (nu am de gînd să dau exemple întrucît cei care sînt fani „Eurovison” pot lesne să-şi dea seama, iar pe cei care nu urmăresc show-ul respectiv îi respect prea mult ca să-i spurc cu gunoaie de asemenea nivel) şi promovări de patimi, pederastisme („Eurovison”-ul este cel mai aşteptat eveniment al anului de către tot felul de homosexuali şi homosexualişti – apropo, Rîbak (tipul cu vioara) e unul din ei, a spus-o în repetate rînduri) şi satanisme (şi cînd scena pe care cîntă „cei mai buni” este cu 2 coarne). Ceea ce vreau însă să arăt prin acest mini-articol este cît de plini de patriotism şi demnitate naţională sînt indivizii care participă la acest eveniment şi cît de mult se înşeală naivii care cred că valorile naţionale ar avea vreo valoare pentru participanţi. Celor care vor replica cu „de ce generalizezi?” le răspund că: excepţiile care poate se şi mai întrezăresc pe alocuri fac doar să confirme regula. Iată deci un extras dintr-un interviu cu un oarecare Mihai Trăistariu:

„Eu vreau să merg din nou la Eurovision, dar sunt un pic derutat. Am anunţat încă de anul trecut că-mi doresc acest lucru şi am primit foarte multe piese, dar niciuna nu s-a ridicat la valoarea melodiei «Tornero». Aşa că n-am vrut să particip din nou doar de dragul de a participa. N-am vrut să stric ce am câştigat până acum, pentru că mie «Tornero» mi-a schimbat radical viaţa”, spune Mihai.

„În acest moment lucrez cu doi compozitori: unul din Cipru, care acum câţiva ani a particiipat pentru Lituania şi a câştigat Eurovisionul, şi unul din Republica Moldova. Mă gândesc chiar să particip pentru una dintre aceste ţări. Deşi, în sufletul meu, nici n-ar conta pentru cine concurez la Eurovision. Eu vreau să-mi fac mie bine, în primul rând.

Q.e.d.

Anunțuri
  1. 18 Ianuarie 2010 la 14:59

    Pe vremuri, Eurovisionul era un festival al decentei, talentului si nu uitati, al muzicii usoare. Amintiti-va de Abba, Johnny Logan, Toto Cotugno si multi altii, si comparati cu maimutoii din zilele astea.

  2. Mihail
    19 Ianuarie 2010 la 17:03

    @ Ion de la Chiuiesti
    Ioane, mai intai la multi ani de Sf. Ioan (pe vechi). Mai apoi, aduti aminte de vorba romanului: „Tot un drac”. Pe vremea lui Abba si compania dracul era mai subtil, pentru ai prinde in mreaja lui pe cat mai multi, pentru ca apoi aplicand politica pasilor marunti sa ajunga la „nivelul de astazi” cand satana nu se mai fereste sa se dea pe fata, caci lui asa ii place, mai mult, mai tare, mai blasfemiator, adica cat mai dracesc cu putinta. Insa ma ingrozeste si mai tare perspectiva; doar se stie ca la vremea de apoi vor fi sloboziti diavolii pe pamant.
    Doamne ne ajuta si ne pazeste!

  3. 1 Martie 2010 la 11:45

    Asa au devenit vremurile fratilor,bataiea lui Dumnezeu pentru pacatele noastre,cele mai spurcate lucruri se vor socoti cele mai cinstite.Nui nimica de mirare,cum a spus si parintele Ilie Cleopa, noi suntem cei de pe urma,deci ne ramine decit numai sa ne rugam.Doamne ajuta!

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: