Prima pagină > Apusul, Atitudine, Istorie, Ortodoxie > Ce nu vor să înţeleagă nou-stiliştii cripto-ecumenişti (II)

Ce nu vor să înţeleagă nou-stiliştii cripto-ecumenişti (II)

"Patriarhul" mason Meletie Metaxakis împreună cu "arhiepiscopul" anglican Gordon Lang

"Patriarhul" mason Meletie Metaxakis împreună cu "arhiepiscopul" anglican Gordon Lang, 1930

A se vedea prima parte;

La sesiunile Congresului au luat parte nouă reprezentanţi: şase episcopi, un arhimandrit şi doi laici. Constantinopolul a fost reprezentat de Patriarhul Meletie al IV-lea ca preşedinte, Mitropolitul Callikos al Cizicului şi laicul V. Antoniadis, profesor la Institutul Teologic din Halki. Din Cipru a fost delegat Mitropolitul Vasilie al Niceei (mai târziu patriarh ecumenic între anii 1925-1929). Biserica Serbiei a avut doi reprezentanţi: Mitropolitul Gavriil al Muntenegrului şi Milutin Milankovitch, laic şi profesor de matematică şi mecanică la Universitatea din Belgrad. Biserica Greciei a fost reprezentată de Mitropolitul Iacov al Drachului, iar Biserica României de către arhimandritul Iuliu Scriban. Arhiepiscopul Alexandru (Nomolovsky) al Americii de Nord şi al Insulelor Aleutine, care la acel moment avea un statut canonic neclar (Sinodul Bisericii Ruse din Afara Granitelor – ROCOR – i-a adus acuzaţii canonice serioase, rezultatul acestora fiind transferul său la Exarhatul Evlogian, sub jurisdicţia Patriarhatului Ecumenic), a fost, de asemenea, prezent la lucrările congresului deşi nu a reprezentat practic nici una din Bisericile Ortodoxe.

La congres a luat parte şi Arhiepiscopul Anastasie (Gribanovsky) al Chişinăului şi Hotinului, membru al Sinodului Bisericii Ruse din Afara Granitelor, care era la acea vreme în Constantinopol. El a anunţat la prima sesiune din 10 mai 1923 că nu avea ,,instrucţiuni clare din partea ierarhilor ruşi de la Karlovtsy în ceea ce priveşte problema calendarului”, părăsind curând această întâlnire neobişnuită.

A numi acest forum bisericesc ca fiind ,,pan-ortodox” este, folosind cuvinte blânde, aroganţă. Reprezentanţii celorlalte trei Patriarhate, ale Alexandriei, Antiohiei şi Ierusalimului, au refuzat să ia parte la acest forum. Biserica Rusă, Biserica Bulgariei (pe care Patriarhul Ecumenic a considerat-o a fi schismatică la vremea respectivă) şi Arhiepiscopia Sinaiului, de asemenea, nu au trimis delegaţi. Este notabil faptul că mai mult de jumătate din Bisericile locale nu au fost reprezentate, ca şi faptul că autoritatea celor care au participat este îndoielnică.

Celebrul teolog, Serghei Troitsky, a analizat canonic şi ecleziologic aspectele acestei probleme, afirmând că membrii comisiei nu aveau nici un drept, la vremea întâlnirii, să exprime opiniile Bisericilor lor atât timp cât Bisericile locale nu-şi formulaseră încă opiniile cu privire la chestiunile discutate pe ordinea de zi a congresului. În astfel de circumstanţe, delegaţii puteau doar să-şi exprime ,,propriile lor păreri personale” sau, în cel mai bun caz, opinia sinoadelor lor, care ele însele nu aveau nici un drept de a hotărî asupra unor probleme canonice sau, chiar mult mai importante, dogmatice ale Bisericii universale.

Din punct de vedere ecleziologic, Troitsky a numit acest ,,Congres Pan-Ortodox” ca fiind o ,,întâlnire particulară a câtorva persoane care aveau în agenda de lucru câteva chestiuni care preocupau Biserica Ortodoxă la vremea respectivă, în legătură cu care ei şi-au exprimat opiniile personale”. Cu toate acestea, în ciuda necanonicităţii organizării Congresului şi a autorităţii reprezentanţilor lui, Patriarhul Meletie a anunţat, foarte sigur de sine, că, ,,noi funcţionăm ca o comisie a întregii Biserici”.

Considerat un organ legislativ, congresul din 1923 a fost, de fapt, un precedent negativ. Acesta a fost creat şi şi-a început activitatea ca ,,o comisie a Bisericii Ortodoxe” sau ,,Comisia Pan-Ortodoxă” şi şi-a schimbat denumirea în ,,Congresul Pan-Ortodox” în timpul celei de-a treia sesiuni din 18 mai 1923. Profesorul Troitsky este perfect îndreptăţit când consemnează că, pentru prima oară în istoria Bisericii Ortodoxe (care până la acest moment a avut un singur organ general legislativ – Sinoadele) sarcina de a legifera a fost preluată de un gen de congrese ,,Pan-Ortodoxe”, urmând modelul conferinţelor pan-anglicane şi a congreselor şi conferinţelor politice.

În memorandumul său din 14 noiembrie 1929 către Sinodul Arhiepiscopal al Bisericii Greciei, Mitropolitul Irineu al Kassandriei († 1945) scria indignat: ,,Cu ce drept acest parvenit (Meletie Metaxakis) a creat un Congres Pan-Ortodox fără a consulta Mitropoliţii Scaunului Ecumenic ? Ce lege sau canon dă dreptul, unor reprezentanţi ai unei Biserici locale, să schimbe deciziile luate de toţi Patriarhii Răsăriteni în ceea ce priveşte chestiunea calendarului şi Pascalia [adică mitropolitul Irineu citează fidel ideea anatemelor pronunţate de patriarhiile răsăritene în chestiunea calendarului de-a lungul secolelor ce au urmat anului 1582, precizînd că este vorba despre Pascalie şi, totodată, despre întregul calendar – adică şi ciclul mineal, de sărbători cu dată neschimbătoare; această nuanţă este trecută voit cu vederea de nou-stiliştii propagandişti], care a fost încă o dată întărită de către iluştrii Patriarhi Ioachim al III-lea al Constantinopolului, Meletie Pigas al Alexandriei, Ioachim al Antiohiei şi Sofronie al Ierusalimului ? Este posibil oare ca în probleme civile o curte inferioară să schimbe o decizie a unei curţi superioare ?

Pentru a concluziona asupra celor de mai sus am putea conchide: În acord cu sfintele canoane, problemele bisericeşti de importanţă locală şi generală trebuie să fie discutate exclusiv de către un Sinod Episcopal, care are turme şi dioceze, nu de ,,congrese”, ,,adunări” sau ,,conferinţe”. Din punct de vedere ecleziologic, Congresul ,,Pan-Ortodox” din Constantinopol a fost necanonic în organizarea, autoritatea şi instituirea sa. Prin urmare, deciziile sale, luate în numele întregii Biserici Ortodoxe, nu au nici o autoritate şi nici o semnificaţie pentru Bisericile Ortodoxe locale. Mai mult decât atât, chiar conţinutul deciziilor se află în contradicţie vădită cu sfintele canoane ale Bisericii Ortodoxe.

Activitatea congresului din 1923 s-a concretizat în 11 sesiuni ce au avut loc între 11 mai şi 8 iunie 1923. Acestea nu s-au ocupat exclusiv de problema reformei calendarului Bisericii. La a doua sesiune (11 mai 1923), Patriarhul Meletie a ridicat următoarele ,,probleme canonice şi ecleziologice”, asupra cărora comisia urma să-şi formuleze opinia: 1. Mutarea sărbătorilor sfinţilor mari în cea mai apropiată duminică pentru a micşora numărul sărbătorilor din zilele lucrătoare; 2. Impedimentele în săvârşirea cununiei; 3. Cununia clerului (Episcopatul şi cununia, a doua căsătorie pentru diaconii şi preoţii văduvi, ordinea celor două Sfinte Taine: cununia şi hirotonia); 4. Slujbele bisericeşti; 5. Posturile de peste an; 6. Necesitatea desfăşurării unui congres pan-ortodox anual.

În plus faţă de cele şase puncte de mai sus, au fost ridicate probleme în ceea ce priveşte vârsta canonică pentru hirotonie, tunderea părului şi bărbii clericilor, precum şi portul acestora. Toate problemele prezentate, dintre care chestiunea calendarului era primordială, au fost luate în discuţie pe baza tendinţelor inovatoare tipice liberalismului ortodox de după război. Liberalii ortodocşi erau adepţii următoarelor idei: modificarea calendarului bisericesc, acceptarea oricărui calcul ştiinţific mai precis pentru calendar (fără a exclude nici măcar renunţarea la săptămâna de şapte zile), transformarea Paştelui într-o sărbătoare fixată într-o anumită duminică, căsătoria episcopilor, a doua căsătorie pentru cler, cununia după hirotonie, precum şi scurtarea posturilor şi slujbelor Bisericii.

A fost discutată, de asemenea, posibilitatea unirii Bisericilor Ortodoxe şi Anglicane. La cea de-a cincea sesiune a congresului (23 mai 1923), a fost prezent ca oaspete episcopul primat anglican al Oxfordului, Gore, împreună cu pastorul Bexton. Lui Gore i s-a oferit un loc la dreapta Patriarhului Meletie, care i-a încredinţat două documente: o petiţie din partea a 5 000 de preoţi anglicani care opinau că nu există nimic care să împiedice unirea cu ortodocşii, şi alta, ce conţinea condiţiile ortodoxe pentru o astfel de unire. Gore şi-a exprimat imensa bucurie de a fi prezent la Congresul Pan-Ortodox, ,,unde ne-am întâlnit pentru a discuta diferite probleme bisericeşti şi, mult mai important, problema calendarului”. ,,Pentru noi, cei ce trăim în Occident – a subliniat episcopul anglican – ar fi o sursă de mare împlinire spirituală să avem posibilitatea de a sărbători împreună (cu ortodocşii) marile sărbători creştine: Naşterea, Învierea Domnului şi Pogorârea Sfântului Duh. În epistola sa către conducătorii celor şapte Biserici Ortodoxe locale, însuşi Meletie Metaxakis afirma că o reformă a calendarului este imperativă ,,pentru a facilita unirea tuturor creştinilor, astfel ca toţi cei ce cheamă numele Domnului să poată sărbători Naşterea şi Învierea Sa în aceeaşi zi”.

De fapt, la numai trei ani de la publicarea enciclicei Patriarhatului Constantinopolului din 1920, exista deja posibilitatea de a face primii paşi către unirea cu heterodocşii, preconizată în enciclică: ,,Acceptarea unui calendar pentru sărbătorirea universală a marilor sărbători creştine”. Nu este de mirare că mult înainte ca congresul să accepte deciziile de mai sus, Patriarhul Meletie s-a adresat episcopului anglican Gore cerându-i ,,să-l informeze pe Arhiepiscopul de Canterbury că noi suntem dispuşi să acceptăm noul calendar pe care Occidentul îl utilizează deja.” Aceste cuvinte exprimă obiectiv tendinţa tacită ce a condus la decizia premeditată a Congresului ,,Pan-Ortodox” în ceea ce priveşte problema calendarului.

Principalul subiect discutat la congres a fost acceptarea aşa-numitului calendar ,,nou iulian” sau a calendarului ,,iulian revizuit (îndreptat)”, proiect al profesorului M. Milankovitch. De fapt, acest calendar corespunde calendarului gregorian până în anul 2800, când va apărea o diferenţă de o zi în anii bisecţi. Cu toate acestea, această diferenţă va dispărea în anul 2900. Ce descoperire uimitoare ! Astfel devine posibil să ,,sărbătorim marile praznice creştine simultan cu heterodocşii” şi, în acelaşi timp, creştinii ortodocşi fideli gândirii tradiţionale pot fi siguri că nu au adoptat calendarul romano-catolic.

Patriarhul Meletie, utilizând înţelepciunea iezuită pentru a lupta împotriva celor ce s-au opus reformei calendarului, în timpul celei de-a patra sesiuni a Congresului (21mai 1923) a citat o telegramă a Patriarhului Damian al Ierusalimului în care acesta afirma următoarele: ,,O schimbare în calendarul Bisericii nu este de nici un folos şi nu va fi acceptată de Patriarhatul nostru, deoarece ne-ar putea pune într-o poziţie defavorabilă faţă de sfintele locuri de pelerinaj şi faţă de latini.” Meletie a răspuns astfel: ,,În plus, Biserica din Ierusalim nu doreşte să adopte calendarul gregorian şi să sărbătorească Paştele cu romano-catolicii. Trebuie să clarificăm faptul că noi nu adoptăm calendarul gregorian şi că în câţiva ani va apărea o diferenţă între ortodocşi şi catolici în ceea ce priveşte data sărbătoririi Paştelui. De aceea, scrupulele Bisericii din Ierusalim sunt, în parte, demontate. Bineînţeles, Meletie ,,omite” să specifice că acei ,,câţiva ani” sunt, de fapt, nouă secole întregi ! (Mulţumim Prea Sfinţitului Fotie de Triaditsa pentru materialul pus la dispoziţie)

Sursa: Catacombele Ortodoxiei

(Va urma)

Anunțuri
  1. victor
    14 Aprilie 2010 la 10:09

    Spune-mi si mie frate Hristofor, cum pot cei de la saitul razboi(ul minciunii) sa fie atat de fatarnici! Altfel nu pot sa inteleg nici in ruptul capului cum au tupeul sa se foloseasca cu atata nesimtire de Vladica Averchie si in acelasi timp sa sustina ca vechii calendaristi sunt in afara Bisericii! Vladica Averchie slujea cu vechii calendaristi si ROCOR-ul era in comuniune cu ei http://traditiaortodoxa.wordpress.com/2009/10/10/biserica-ortodoxa-rusa-din-afara-granitelor-si-biserica-ortodoxa-vechi-calendarista-greaca/

    Si inca: cum pot sa se foloseasca de parinti din ROCOR daca ei au linia lui Epifanie Teodoropulos si Paisie care ca si neo-atonitii considerau ROCOR „schismatica, fara har si in afara Bisericii”? http://traditiaortodoxa.wordpress.com/2009/11/30/neo-athonitii-condamna-biserica-ortodoxa-rusa-din-afara-granitelor/

    Oare pana unde poate sa mearga minciuna acestor falsi?

  2. victor
    14 Aprilie 2010 la 10:53

    Si ma mai intreb de ce oare Saccsiv nu este pertinent? De ce este partinitor? Eu nu am nimic cu el, nu i-am vorbit urat, nici nu am vreo legatura cu userul razvan.m, de ce nu aproba comentarii care contin argumente, nu scrise cu injurii? In schimb il lasa pe acel diversionist securist calomniator „Vasile” sa se produca!

  3. niculina
    14 Aprilie 2010 la 11:34

    un calendar cu sarbatorile neschimbate, dupabiserica din basarabia sau rusa, de unde descarc? am gasit unul, dar nu era in ordine!

  4. 14 Aprilie 2010 la 13:38
  5. Stanca
    14 Aprilie 2010 la 20:27

    E intr-adevar incredibil cum nu pot sa observe razboinicii un fapt simplu si evident. Cand zicea Vladicea Averchie ca si „traditionalistii” vor apostazia, se referea exact la unii ca ei, care desi se pretind traditionalisti si antiecumenisti, isi justifica la nesfarsit prezenta in biserica ecumenista; se referea la biserici precum cea rusa si sarba care, desi au ramas fidele traditiilor si nu au innoit calendarul, au intrat in miscarea ecumenista, adica au apostaziat. Nicidecum nu se referea Vladica Averchie la faptul cca vor apostazia bisericile vechi calendariste, traditionaliste, antiecumeniste, pentru ca nu exista apostazie fara lepadare de ortodoxie, fara intrarea in ecumenism, care, dupa cum recunosc si razboinicii si alti „traditionalisti” ca ei, este „erezia ereziilor”. Eu inca ma aflu sub efectul perplexitatii cand vad acum clar ca, tocma cei ce striga peste tot ca ei sunt fideli ortodoxiei, ca sunt antiecumenisti, au ajuns sa rastalmaceasa asa fel lucrurile incat sa zica raului bine si binelui rau. Pentru ca nu pot in nici un fel sa argumenteze ramanerea in BOR, ataca in stanga si in dreapta, si, in loc sa recunoasca faptul ca marea apostazie a inceput, ca bisericile cad una dupa alta, justifica ramanerea in BOR prin paiul pe care-l vad in ochii altora. Mie imi pare ca ei s-au grabit sa citeze pe Sfintul Ioan Maximovici, pe Serafim Rose, pe Vladica Averchie Tausev, si altii s-au grabit sa tipareasca lucrarile lor, pentru ca lumea sa se limiteze la aceste carti trunchiate, la aceste interpretari fortate si sa nu mai caute contextul istoric in care au trait, unde s-au aflat, de cine s-au ingradit si separat, si ce anume au vrut ei sa spuna cu adevarat. Si merge strategia, data fiind lenea omului de azi. Imi pare de asemenea semnificati ca pe http://catacombeleortodoxiei.ro/ se scria despre acesti mari sfinti, aparatori ai ortodoxiei in secolul de apostazie XX, cand ei inca se jucau in nisip. Dealtfel, ei nu au ajuns si nici nu vor vrea sa ajunga la alte momente de cadere ale bisericii, si nici la Sfantul mitropolit Filaret si la evenimentele contemporane lui la care s-a raportat cum s-a raportat, si pe care Dumnezeu l-a aratat cu adevarat de sfant. Din acest sfant nu au ce sa citeze trunchiat, pentru ca tot ce a facut si a scris (epistolele lui), sunt raportari exemplare la marile caderi ale bisericilor oficiale. Asta e, fiecare vede ce vrea si cum vrea. Dar lupta razboinicilor e pierduta din start pentru ca adevarul se va afla, va iesi la iveala, caci asta e natura lui iar ei inca vor combate despre calendar, cand vor veni peste biserica oficiala si alte caderi de care vom auzi cu totii, spre deosebire de cele nestiute, pentru ca nu ne-au fost contemporane.

  6. tutenes
    14 Aprilie 2010 la 21:47

    Au scris si razboinicii cate ceva adevarat si necenzurat , insa au sters repede dupa aceea :
    http://www.razbointrucuvant.ro/2009/02/26/calea-imparateasca-adevarata-ortodoxie-intr-un-veac-al-apostaziei-de-parintele-serafim-rose/
    Noroc cu Danion Vasile , care desi nu e pe vechi are taria de caracter sa stea in ADEVAR :
    http://www.danionvasile.ro/blog/2009/05/26/parintele-serafim-rose-calea-imparateasca/

  7. mihail_g
    15 Aprilie 2010 la 9:51

    Articolul, intr-o alta traducere a fost postat inca din 2007 de cei de la traditiaortodoxa.wordpress.com Se gaseste aici: http://traditiaortodoxa.wordpress.com/2007/10/28/parintele-serafim-rose-calea-imparateasca-adevarata-ortodoxie-intr-un-veac-al-apostaziei/

  8. mihail_g
    15 Aprilie 2010 la 10:37

    Citez din razbointruminciuna:

    „… In fine, este de mentionat si faptul ca mult-invocatul ROCOR, chiar de la intemeierea sa, a avut relatii apropiate cu Bisericile Ortodoxe oficiale care se aflau in comuniune cu BOR. Astfel, ROCOR a luat fiinta chiar pe teritoriul Serbiei, in 1922, cu binecuvantarea ierarhilor sarbi. Ulterior, ROCOR a avut relatii de con-celebrare cu Biserica Serbiei si cea a Ierusalimului, ultimele doua fiind in comuniune cu BOR. Abia mult dupa adormirea Sf. Ioan Maximivoci in 1964 (invocat iarasi in mod cu totul nelegitim de stilisti si simpatizantii lor), deci abia in 1994, ROCOR accepta comuniunea cu stilistii de la BOSV. Asadar, nu exista nici cea mai mica legatura canonica si duhovniceasca intre Sfantul Ioan Maximovici si stilisti. In orice caz, comuniunea cu BOSV nu dureaza prea mult, deoarece ROCOR-ul intra in dialog cu Patriarhia Moscovei si are loc (in 2006-2007) reintegrarea acesteia in cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse.”

    ROCOR a intrerupt relatiile cu Bisericile oficiale (dupa ce Sf mitrop. Filaret le-a scris capilor acestora cele trei scrisori) si a intrat in comuniune cu vechii calendaristi, au hirotonit pentru grecii floriniti, iar in 1983 AU ANATEMIZAT ECUMENISMUL! Cei care cad sub aceasta anatema sunt si cei care stau cu buna stiinta in comnuiune cu ereticii ecumenisti – asta scrie in anatema! http://traditiaortodoxa.wordpress.com/2010/02/08/anatema-impotriva-ereziei-ecumenismului-pronuntata-in-duminica-biruintei-ortodoxiei/ Aceasta a fost linia ROCOR, iar cei care au apostaziat s-au dus cu Moscova. Moastele Sf Filaret stau marturie!

    Ca ROCOR n-a fost in comuniune de la inceput cu BOSVR (probabil din pricina lagarului comunist de care pomenesc) conteaza mai putin, caci este o chestiune de principiu de vreme ce ei pe site razbointruminciuna ca manipulatori murdari ce se afla (ca sa ii citez, fiindca ei sunt hotzii care striga primii „hotzii”) considera orice sinod calendarist „in afara Bisericii”. Asadar exista o legatura stransa intre Sf Ioan Maximovici, Vladica Averchie, Serafim Rose si tot sinodul ROCOR si „stilisti” (vechi calendaristi si Biserica de Catacombe) chiar daca nu era vorba de BOSVR-Slatioara.

    Cat despre afirmatia ridicola a razbointruminciuna legata de articolul arhimandritului „stilist” Chiprian gazduit de revista pr. Serafim Rose, o singura intrebare pt. cititorul onest: oare o publicatie a BOR ar gazdui vre un material scris de vre un cleric „stilist”?

    Agitatia razbointruminciuna le tradeaza slabiciunea; numai ca zarva si perdelele de fumigene nu inlocuiesc Adevarul.

    In concluzie cititi si nu va lasati manipulati: http://traditiaortodoxa.wordpress.com/2009/10/10/biserica-ortodoxa-rusa-din-afara-granitelor-si-biserica-ortodoxa-vechi-calendarista-greaca/ (filmari si fotografii)
    citez de acolo:
    VIDEO
    – Vlădica Averchie (Tauşev) de Jordanville cu un an înainte de trecerea sa la Domnul, în 1975, dimpreună cu Arhiepiscopul Petros de Astoria, întâistătătorul tradiţionaliştilor (vechi-calendariştilor) greci din America, în catedrala din Astoria hotca.org
    – Sfântul Ioan Maximovici în 1968, la sediul Exarhatului american al Bisericii Vechi-Calendariste din Grecia, dimpreună cu ierarhii tradiţionalişti (între care Arhiepiscopul Petros de Astoria) hotca.org

    + un istoric http://www.sendspace.com/file/0r1naf

  9. observator
    15 Aprilie 2010 la 10:51

    Se vede ca sunt foarte disperati, ei si stapanii lor galonatzi, care ii platesc sa stea toata ziua pe net si pe forumuri, de improsca atata venin „isihast” la adresa lui Hristofor, Danion… Hotul striga hotii. Iata alta mostra „din putzul gandirii” „razboinice”.

    pe 15 Apr 2010 la 01:54 # admin

    @ Aurel:
    Ba cum nu, “cazul” e prezentat pe blogul (stilist) “Popas alternativ” (hristofor.wordpress), detinut de insusi maria-sa sponsorul… Acolo este tribuna si galeria. Acolo se unduieste trupul de sirena si se mladiaza voluptuos glasul, si pentru “momirea” inapoi la matca, a “fiului risipitor”, saccsiv.

  10. victor
    15 Aprilie 2010 la 13:41

    Am si eu o observatie, nu va suparati. De ce ati titrat „Biserica Rusa din diaspora” in loc de „Biserica Rusa din Diaspora” sau „Biserica Rusa din Exil” sau mai exact „Biserica Ortodoxa Rusa din Afara Granitelor„? Fiindca aici avem de a face cu o titulatura; este vorba despre o jurisdictie, ROCOR-ul, care nu avea comuniune cu apostata Pariarhie a Moscovei. Ar trebui deci tradusa cu majuscule titulatura. Altminteri ar putea exita o confuzie care ar fi pe placul manipulatorilor oficiali, care prin Biserica Rusa inteleg Patriarhia Moscovei si s-ar putea intelege deci ca ar fi vorba despre o filiera din strainatate a Patriarhiei Moscovei.

  11. observator
    15 Aprilie 2010 la 14:19

    Razboinicii impotriva Cuvantului pun intr-un articol o asa-zisa profetie atribuita lui Lavrentie de Cernigov, dar este absurd. Cred ca este o facatura KGB ca si alte „profetii” pe care le-am citit, atribuite lui Sf Serafim de Sarov in care se spunea ca slavii sunt poporul ales si Domnul cand va veni va scuipa din Gura Sa celelalte neamuri… Daca ar fi autentice acele profetii inseamna ca sfintii din ROCOR pur si simplu nu exista, adica ROCOR e o grupare schismatica, adica exact ceea ce sustineau si serghianistii („Patriarhia” Moscovei) si Constantinopolul (neo-atonitii). (Anatema tuturor ereticlor!). Daca-i asa, revine intrebarea: de ce razboinicii minciunii vorbesc de ROCOR si sfintii ROCOR? Ca sunt mincinosi se vede si din faptul ca au dat jos articolul lui pr Serafim Rose care nu le convine.

  12. gil
    15 Aprilie 2010 la 18:14

    o fetita plingea pe pieptul lui saccsiv ca de ce ai facut o pe bor criptocomunista si io i am zis ca atunci poate ii place ca e necredincioasa,ca asa a spus sfantul CALINIC de cei ce schimba calendarul

  13. razvan.m
    16 Aprilie 2010 la 16:29

    Atentie la comentariul # 8, frate Mihail, Vladica Ioan Maximovici a trecut la Domnul la data de 19 iunie/2 iulie 1966, deci nu avea cum sa faca in 1968 vizita descrisa mai jos:

    „Sfântul Ioan Maximovici în 1968, la sediul Exarhatului american al Bisericii Vechi-Calendariste din Grecia, dimpreună cu ierarhii tradiţionalişti (între care Arhiepiscopul Petros de Astoria) hotca.org” .

    Avea 2 ani de cand trecuse la Domnul!

    Fie ca Domnul sa ne dea iertare de pacatele noastre si prin rugaciunile Sfantului Ioan, noul facator de minuni!

  14. mihail_g
    16 Aprilie 2010 la 17:24

    🙂 Era vorba de anul 1963, dupa cum se vede inscris cu galben si pe video.
    Doamne ajuta!

  15. Padureanu
    17 Aprilie 2010 la 16:04

    Of…sincer..chiar e nevoie de atatea dispute??? cei care au de zis ceva, sa fie strict obiectivi, ca sa nu ajunga sa dea in marea greseala, si anume de a judeca pe aporapele… Sunt incantat de cei care aduc doar informaitii, fara sa-si dea parerea… Iar cele mai bune informatii sunt cele spuse de sfinti… Iar pentru cei care sunt in razboi, oare nu e mai bine sa fim in razboi cu diavolul, unicul nostru dusman??? Si uniti impotriva lui??? Cat de adevarata e vorba romanului:”divide et impera”… Bisericile Oficiale… plutesc cum pot in apele tulburi ale acestor vremuri, dar vedem cu inima noastra cum aceste corabii sunt atat de gaurite de societatea atat de „iubitoare”… In fine, se pare ca si eu am dat-o in polemici…si nu spun nimic obiectiv, dar… e cert ca unii vor sa distruga Biesrica. Sunt oameni infiltrati. Sunt agenti…Exemplu: Patriarhul Meletie Metaxakis a fost mason. La fel si Patriarhul Atenagora…Ambii patriarhi ai Constantinopolului. Si ce-au realizast ei? Unul a facut schisma (ruptura) in Ortodoxia Universala, celalalt a ridicat Anatema aruncata asupra Patriarhiei Romei, fara ca Patriarhia Romei sa revina la sobornicitatea primului mileniu de la Hristos. Toti noi sa ne rugam cu sange la Hristos ca sa ne arate Calea, El insusi fiind Adevarul si Calea… Caci Adevarul e unul… Si nu cred ca cei care gandesc cu inima, nu-l vor afla… iar cei care gandesc cu mintea (atentie – mintea minte)s-ar putea sa greseasca… Haideti sa ne coboram mintea in inima… si acolo sa gandim…
    Si …va rog insitent sa ma iertati pentru ditamai mesajul…

  1. 24 Mai 2010 la 0:21
  2. 2 Iunie 2010 la 13:53
  3. 3 Iulie 2010 la 13:06
  4. 3 Iulie 2010 la 13:10
  5. 24 Martie 2011 la 16:05

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: