Prima pagină > Atitudine, Ştiri > O nouă catastrofă națională la orizont: societatea va reacționa?

O nouă catastrofă națională la orizont: societatea va reacționa?

Sist_RM

imagine de pe site-ul oficial al companiei care amenință Moldova

Compania britanică „Canyon Oil and Gas Ltd.” intenționează să deruleze în Republica Moldova lucrări de explorare după gaze și petrol de șist, prin fracturare hidraulică, în vederea demarării ulterioare a producției comerciale. În prezent, britanicii colaborează cu Ministerul Mediului de la Chişinău pentru a elabora un studiu privind şisturile din această zonă.

Deşi Guvernului aparţine decizia finală privind exploatarea gazului de şist din sudul Moldovei, dat fiind că este vorba de un contract de concesionare, iniţial, anumite instituţii ale statului, cum sînt „Apele Moldovei”, „Cadastru” şi Ministerul Mediului, trebuie să efectueze, la comanda companiei britanice, un studiu privind impactul asupra mediului. „Experţii trebuie să verifice, spre exemplu, dacă în acea zonă unde va avea loc forarea există ape subterane. Dacă da, riscul că apa va fi poluată e mare”, spune Ion Muntean. Totuşi, atât reprezentanţii Ministerul Economiei, cât şi cei ai Ministerului Mediului, afirmă că nu sînt în cunoştinţă de cauză privind proiectul companiei Canyon Oil and Gas Ltd. şi că nici o solicitare nu a fost depusă. Deşi Ion Muntean afirmă că nu există nici o problemă în faptul că investitorii au făcut publice intenţiile fără a discuta cu Ministerul Mediului, nu exclude existenţa unor lacune în legislaţie care ar permite companiei să ocolească Ministerul Mediului.

Acționarii-fondatori ai companiei, care asigură și managementul acesteia, sînt executivi cu experiență în industria internațională de petrol și gaze, fiind experți în gaze de șist și alte hidrocarburi neconvenționale. Astfel, Philip Thompson, fondator și managing director, este și fondator al San Leon Energy, unul din liderii industriei gazelor de șist din Europa, cu operațiuni semnificative în acest sector în Polonia, Ucraina și Spania. Miliardarul George Soros controlează un pachet de circa 23% din acțiunile San Leon Energy, prin intermediul companiei sale de administrare de fonduri de hedging, Soros Fund Management. San Leon Energy, fosta Aurelian Oil&Gas, deține o concesiune de gaze și în România, la Bîlca, în județul Suceava, în apropiere de Mănăstirea Putna. Potrivit celor de la San Leon Energy, prima sondă pe concesiunea respectivă ar trebui forată până la sfârșitul acestui an. Luna trecută, Canyon Oil and Gas Ltd. a semnat un acord cu compania irlandeză Aminex, potrivit căruia irlandezii urmează să preia integral Canyon Oil and Gas Ltd. Principalele operațiuni ale celor de la Aminex se derulează în Tanzania, unde firma deține două concesiuni de gaze naturale. În acord se specifică faptul că activele Canyon Oil and Gas Ltd.din Republica Moldova sînt estimate la circa 2 milioane de dolari.

Compania britanică deține două perimetre de hidrocarburi în țara noastră: unul de petrol, aflat deja în producție (Văleni) și două de gaze naturale (Viktorovka și Baimaclia), situate aproape de granița cu România, în raionul Cahul. Britanicii suportă integral costurile de dezvoltare a perimetrelor respective și beneficiază de 80% din veniturile rezultate din exploatarea acestora. Restul revine companiei locale din Republica Moldova Valiexchimp SRL, controlată de omul de afaceri Valentin Bodișteanu. Acest Bodișteanu este şi președintele organizației profesionale și de lobby a importatorilor și distribuitorilor moldoveni de petrol și produse petroliere, Importcompetrol. Valiexchimp SRL este unicul deținător de licențe de explorare și exploatare de hidrocarburi din Republica Moldova, menţionează Energyreport.ro. De asemenea, Bodișteanu controlează singura rafinărie din Republica Moldova, de la Comrat, cu o capacitate de procesare de circa 50.000 de tone pe an, unde se prelucrează țiței extras din perimetrul Văleni, a cărui licență este deținută tot de Valiexchimp SRL. Valentin Bodișteanu deține și două posturi de televiziune în Republica Moldova – Euro TV și Alt TV.

Canyon Oil and Gas Ltd. a fost înființată în aprilie 2011. Până în prezent, compania a investit direct 1 milion de dolari în Republica Moldova, forând două sonde în cadrul perimetrului petrolier Văleni. Prima din acestea a produs circa 2.500 de barili de petrol în intervalul februarie-august, la un cost net de 70 de dolari/baril, potrivit prezentării companiei, iar cealaltă a intrat în producție în septembrie. Planurile celor de la „Canyon Oil and Gas Ltd.” prevăd dublarea producției la Văleni, prin upgradarea facilităților de extracție, respectiv instalarea de echipament suplimentar modern de foraj. Anul trecut, vicepremierul RM V. Lazăr declara că pe termen mediu şi lung, o sursă de energie pentru Republica Moldova ar putea fi gazele de șist, în condițiile în care zăcăminte de acest tip au fost descoperite în Ucraina, în zonele limitrofe cu România şi Republica Moldova.

Ce înseamnă fracturarea hidraulică? 

Aceasta înseamnă că zona respectivă, în rază de câteva zeci de kilometri va deveni nelocuibilă din cauza poluării. Iată cum are loc fracturarea hidraulică:

  1. Se sapă o sondă la 3 km adâncime;
  2. Spre deosebire de gazele naturale care sînt concentrate în bazine mari, gazele de șist sînt concentrate în multe ”buzunare” mici. Ca să se rezolve această problemă, se face un mic cutremur la adâncime prin explozii, ca să se distrugă buzunarele mici și să se formeze unul singur mai mare;
  3. Ca să fie scoase gazele, în pământ se bagă un amestec de apă cu nisip și cu toxine, sub presiune mare;
  4. Apa otrăvită se scoate din sondă, și e transportată în camioane la centrale de epurare (pe care noi nu le avem, presupun că apa va fi vărsată într-o carieră părăsită, constituind o bombă ecologică pentru sute de ani înainte).

Pentru o extragere este nevoie de 15000 tone de apă, o sondă poate fi exploatată de 14 ori. Fiecare fractură necesită 200 de tiruri care să transporte materiale de construcție, apă, toxine, etc. Vă dați seama că impactul ecologic este imens? De unde va fi luată apa? Vor fi secate câteva râuri pentru a băga sub pământ apa din ele. Într-o țară agricolă, care suferă din urma secetelor – extragerea gazelor de șist e un act de genocid.

Iată doar cîteva din efectele bine cunoscute ale fracturării hidraulice:

1. scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe foarte mari de terenuri (în loc să cultivăm cereale sau să împădurim, ținem terenul degeaba pentru exploatarea gazelor de șist).

2. săparea de puțuri de mare adâncime, prin stratul de apă care există în subsol (pânza freatică), până la depozitele de gaze de șist, provoacă poluare fonică (zgomot) și poate declanșa cutremure; cutremurele sunt declanșate mai ales din cauza detonarii rocilor în care sunt prinse gazele de șist (la mii de metri adâncime).

3. utilizarea a milioane de litri de apă care vor fi luate din apele de suprafață din zonă sau din pânza freatică => sărăcirea seminificativă a resursei de apă potabilă, considerată cea mai importantă resursă naturală la nivel planetar. Pentru fiecare puț vor fi folosite mii de tone de apă curată ( 10.000 – 40.000 de metri cubi pe sondă)

4. apa luată din mediu, este amestecată cu 596 de tipuri de substanțe chimice, unele toxice, și ”injectată” cu presiune în puțurile săpate; amestecul toxic, odată ajuns în adâncime, la nivelul gazelor de șist, va ”topi” amestecul de gaze, rocă și ce mai e pe acolo, și va elibera astfel gazele, care vor ieși la suprafață. O dată cu gazele, la suprafață vor ieși și substanțe radioactive (radon 222), care se aflau în mod natural în sol, și care vor fi și ele eliberate (ca efect secundar). De asemenea, la suprafață se întoarce apa toxică (amestecul de chimicale) ce a fost introdusă în puț, care va antrena și va aduce la suprafață și metale grele aflate în mod natural în sol. Într-o localitate din SUA în care 60 de sonde extrag zilnic gaze de șist, copiii au suferit sângerări nazale puternice din cauza emisiilor de benzen în aer (substanță cancerigenă).

5. amestecul toxic de apă cu substanțe chimice, metale grele, substanțe radioactive, care este adus la suprafață va trebui depozitat undeva, în niște iazuri de decantare, la fel ca în cazul Roșia Montană – sigur se va întâmpla. Cât de sigure sunt acele depozite de apă toxică? Cât de sigur este transportul apei până la acele depozite? Cine va verifica epurarea apei respective înainte de reintroducerea ei în mediu?

Un pasaj din studiul “Impactul extracţiei gazelor de şist şi a petrolului de şist asupra mediului şi a sănătăţii umane”, realizat în 2011, de “Direcţia Generală Politici Interne” a Parlamentului European în 2011 şi care a fost supus dezbaterii plenului acestei instituţii, în momentul dezbaterii cadrului legal referitor la exploatarea acestor resurse:

“Având în vedere caracteristicile sale, tehnologia utilizată pentru dezvoltarea gazelor de şist are un impact de mediu inevitabil. Ea prezintă un risc ridicat în caz de utilizare incorectă şi, chiar şi atunci când este aplicată corect, poate să prezinte un risc ridicat de daune aduse mediului şi de pericole pentru sănătatea umană”.

Astăzi, în 16 state americane companiile continuă să extragă gaze de şist prin fracturare hidraulică. În acelaşi timp, în alte zece state există moratorii locale impuse pentru acest procedeu, majoritatea fiind aplicate până la finalizarea unor studii amănunţite legate de impactul fracturării hidraulice asupra mediului înconjurător. În alte trei state, exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică a fost complet interzisă, după ce, în noiembrie 2011, Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA (EPA) a publicat un raport de 190 de pagini în care arăta că fracturarea hidraulică este responsabilă pentru mai multe incidente legate de poluări masive şi cutremure şi că va realiza un studiu minuţios în acest sens care va fi gata până în 2014.

Situația de peste Prut

Cel mai important jucător în piaţa de energie implicat deja în prospectarea zăcămintelor din România este gigantul american Chevron, căruia statul i-a concesionat trei perimetre la Constanţa (Costineşti, Vama Veche, Adamclisi) şi unul la Bârlad. Interesate s-au arătat însă şi companiile Petrom, Romgaz, MOL şi NIS, o subsidiară a Gazprom. Un alt perimetru pe care se fac studii ar fi cel de la Suceava, mai exact la Climăuţi, deţinut de australienii de la Zeta Petroleum, în parteneriat cu singaporezii de la Raffle Energy.

Intenţiile Chevron, care nu se opresc la explorare, aşa cum insistă Guvernul, ci merg până la exploatarea resurselor peste 4-5 ani, au stârnit protestele vasluienilor care au reclamat, anul trecut, că în felul acesta le va fi afectată pânza de apă freatică, fără a mai pune la socoteală riscul declanşţării unor cutremure, aşa cum s-a întâmplat în Statele Unite.

Dacă Polonia, care a concesionat aproape o treime din teritoriu pentru prospecţii, Marea Britanie, Ungaria şi Spania – care au acordat licenţe în domeniu – sunt pentru exploatarea gazelor de şist, Franţa şi Bulgaria se opun vehement. Primul stat care a interzis metoda a fost însă Franţa, unde membrii Parlamentului au luat, la finalul lunii iunie 2011, decizia de a bloca utilizarea tehnicii de fracturare hidraulică folosită în explorarea şi în exploatarea petrolului şi gazelor de şist, coniderată de francezi o sursă de poluare excesivă. De cealaltă parte, polonezii, care au semnat la rândul lor contracte cu gigantul american Chevron, fac calcule să exploateze începând cu 2015 gazele de şist să urce pe primul loc în Europa pe această nişă. Elanul investitorilor a fost însă temperat în ultima perioadă de informaţiile că Guvernul ar intenţiona taxarea cu 80% a profitului pe această piaţă. În plus, americanii s-au lovit de faptul că zăcămintele s-au dovedit mult mai sărace decât estimaseră şi mult mai greu de exploatat decât cele din SUA.

În cadrul legislaţiei din România, nu există încă deosebiri între resursele convenţionale şi cele neconvenţionale şi nu au fost identificate procedurile necesare pentru evaluarea impactului pe care proiectele de exploatare sau de explorare a gazelor de şist le-ar putea avea asupra mediului, după cum se arată în datele Ministerului Mediului. Din această cauză “nu au fost emise acte de reglementare (acorduri de mediu sau autorizaţii de mediu) pentru astfel de lucrări”.

sinteză din publicații de pe internet

MATERIALE IMPORTANTE care trebuie consultate pentru înțelegerea mai profundă a problemei:

http://gandeste.org/politica/un-alt-%E2%80%9Cpret%E2%80%9D-al-gazelor-de-sist-cutremurele/26280

http://www.in-cuiul-catarii.info/2013/10/03/adevarul-despre-cutremurele-din-izvoarele-de-ce-tac-televiziunile-5289

http://jurnalul.ro/editorial/diversiunile-dlui-ponta-pe-tema-gazelor-de-sist-640942.html

http://www.petitieonline.com/nu_vrem_exploatarea_gazelor_de_sist_in_romania_prin_fractionare_h

http://www.youtube.com/watch?v=P7LAVb2xsvg

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: