Arhiva

Posts Tagged ‘minune’

CONFIRMAT: Rîul Iordan s-a întors înapoi şi în acest an

30 ianuarie 2010 7 comentarii

La stirea despre intoarcerea raului Iordan din anul 2010, in care am mentionat ca sursa noutatii a fost un prieten ortodox, am primit un comentariu de la Maria Chirculescu, de la agentia de pelerinaje „Miriam Turism”, care CONFIRMA intoarcerea raului si in acest an.

Sa fim atenti: aceasta minune nu inseamna ca Dumnezeu ii justifica pe ierarhii si clericii ecumenisti din Biserica Oficiala care participa an de an la slujba sfintirii apei, ci ca Dumnezeului nostru ii este bineplacut calendarul Bisericii Ortodoxe (asa-numitul „stil vechi”), statornicit in anul 325 de cei 318 Sfinti Parinti de la I-ul Sinod Ecumenic, prin insuflarea Duhului Sfant. La Dumnezeu nu conteaza atat calendarul in sine (cum incearca sa banalizeze dusmanii calendarului bisericesc), ci pazirea si urmarea acelui calendar care a fost intarit de Sfanta Biserica a lui Hristos, adica a calendarului bisericesc (iulian, „stil vechi”). Intoarcerea Iordanului nu are nici o legatura cu slujba sfintii apei. Daca Dumnezeu binevoieste, spre intarirea credintei ortodoxe, minunea se produce si se va produce in ciuda oricaror slujbe sau ritualuri. In acest sens, a se vedea articolul: : „Lumina sfîntă şi ecumeniştii” Citește mai mult…

Am aflat că rîul Iordan s-a întors înapoi

20 ianuarie 2010 19 comentarii

Un prieten ortodox m-a informat că maica Neofita de la o mănăstire din Iordania i-a confirmat că şi în acest an – pe 19 ianuarie (adică după calendarul bisericesc) – rîul Iordan s-a întors înapoi. Alte detalii nu cunosc; presa, din cîte am reuşit să văd, tace.

Vezi şi această descoperire ştiinţifică minunată

Savanţi: De BOBOTEAZĂ (după calendarul ortodox), activitatea electromagnetică a apei devine de cîteva ori mai intensă

19 ianuarie 2010 4 comentarii

2005, Interfax-Religion

Toate apele, inclusiv cele din sistemul de alimentare cu apă, şi-au schimbat proprietăţile fizice de Bobotează şi în ajun. Acest fapt a fost descoperit de fizicienii Institutului Sysin de cercetare al Ecologiei umane şi igienă a mediului din cadrul Academiei Ruse de Ştiinţe medicale.

Savanţii institutului au cercetat zilnic proprietăţile şi calitatea apei din conductele sistemului de alimentare prin măsurarea cantităţii radicalilor ionici din aceasta. Din 17 ianuarie, cantitatea de radicali ionici a început să crească, iar apa a început să se limpezească. Nivelul pH al apei creştea – făcându-o mai puțin acidă – a titrat cotidianul Moskovsky Komsomolet.

După cum se aşteptaseră cercetătorii, maximul de activitate a fost atins în seara zilei de 18 ianuarie (după vecernia Bobotezei). Cantitatea ridicată de radicali ionici a produs apei o conductivitate electrică echivalentă cu cea a unui catalizator artificial (apă saturată de electroni). Activitatea electromagnetică a început să coboare în dimineața zilei de 19 ianuarie şi a revenit la nivelul normal până pe 20 ianuarie. Citește mai mult…

Lumina Sfîntă şi ecumeniştii

13 octombrie 2009 10 comentarii

Mulţi ecumenişti nu ezistă să îşi justifice apostazia prin următoarea afirmaţie: “dacă noi suntem eretici şi lipsiţi de har, Lumina Sfîntă nu s-ar coborî la Ierusalim în Săptămâna Patimilor”. Acest argument nu este adevărat cel puţin din următoarele motive.

În primul rând, a fost dintotdeauna acceptat  în Ortodoxie faptul că cele sfinte vor rămâne întotdeauna sfinte, fie că se află în mâinile ortodocşilor, fie că în cele ale necredincioşilor. Ştim aceasta de la moaştele Sfinţilor care lucrează permanent minuni, indiferent de cine le ţine în păstrare. Acelaşi lucru se poate spune şi despre obiectele sfinte pe care Sfinţii le-au purtat sau le-au sfinţit prin vărsarea sângelui lor. Iarăşi se poate spune acelaşi lucru despre locurile sfinte pe care Domnul nostru şi Sfinţii le-au sfinţit cu prezenţa lor sau prin faptele de virtute care au fost săvârşite acolo.

Prin urmare, concluzionăm că Lumina Sfîntă nu vine mulţumită patriarhului Ierusalimului, ci aceasta se coboară în ciuda prezenţei patriarhului Ierusalimului. Citește mai mult…

Minunea de pe muntele Taborului

19 august 2008 12 comentarii

Mărturia Maicii Ecaterina (Monica Fermo):

La fiecare sărbătoare praznicală avem bucurii foarte mari, oriunde le-am sărbători. Dar în Ţara Sfântă ele se înmiesc, aşa încât pluteşti ca purtat de un nor. Uneori nici nu ştii ce este cu tine, dacă eşti sau nu mai eşti pe pământ! Şi aceasta nu e valabil numai la mine, ci la toţi care au trecut prin Ţara Sfântă şi au avut bucuria să participe la sărbătorile acestea.

Pe lângă Sf. Lumină, una dintre marile revelaţii şi bucurii duhovniceşti ale sărbătorilor praznicale este Schimbarea la Faţă, care se petrece pe Muntele Taborului, în data de 6/19 august, după cum bine ştim, şi care descoperă o faţetă nevăzută a acestei sărbători pe care, desigur, într-un cerc de credincioşi, într-o biserică oarecare din lume, poate nu ai ocazia să o vezi, decât în cazul în care Dumnezeu ar vrea să ţi-o descopere în mod particular. Dar acolo, în văzul tuturor, al miilor de credincioşi sau necredincioşi care participă pe Muntele Sfânt al Taborului, în noaptea din 18 spre 19 august, în timpul Sf. Liturghii, coboară asupra Sfântului Munte un nor. Cei necredincioşi – cum i-am şi auzit pe mulţi din ei -, ar spune că este o manifestare meteorologică. Norul acesta este însă cu totul altceva decât norii aceia obişnuiţi, lăptoşi, pe care îi vedem coborând uneori dimineaţa peste munţii noştri. În primul rând, pentru că el are o formă de manifestare cu totul aparte. Începând de la ora la care se petrece în biserică privegherea, vezi, din vârful muntelui, dinspre Nazaret, pe cerul întunecat de noapte, la distanţă foarte mare, dintr-o dată, o bucată portocalie! Şi aceasta se tot mută şi vine exact perpendicular pe biserică şi stă până pe la douăsprezece-unu noaptea sub forma unei limbi portocalii, întunecate, la o distanţă destul de mare, de câţiva kilometri buni de Muntele Taborului. Şi cam pe când începe Liturghia, dar în mod special spre momentul Heruvicului, din orizont începe să se deplaseze acest nor, vine spre munte şi, când se apropie de noi, comportă diverse forme, diverse consistenţe, şi începe să se rupă din el câte o bucată, câte o fâşie, sau mai multe fâşii, mai multe mingi rotunde, lunguieţe, sub formă de îngeri, sub formă de păsări, şi să vină, pe deasupra turlei bisericii – biserica are în vârf, unde este turla, şi o terasă, fiind construită ca mai toate casele în zona orientală, cu terase în capătul clădirii -, unde lumea se urcă şi invocă Duhul lui Dumnezeu! Cuvintele sunt extraordinar de mici să exprimi ce simţi când bucăţile acelea ca de vată vin şi le atingi cu mâinile, le simţi pe chip… Ai vrea să te urci pe acea bucată şi să pleci, să nu te mai intereseze nimic!

Concomitent cu minunea aceasta, se răspândeşte în aer un miros extraordinar parcă de tămâie, dar nu este tămâie; parcă de răşinoase, dar nu este de răşinoase; e o combinaţie de conifere orientale, cu tămâie naturală, din răşina pomului. Bineînţeles, se găsesc şi aici cei care să pună la îndoială minunea, spunând că au făcut grecii vreo nouă şmecherie sau că e doar un proces meteorologic. Aici este însă o manifestare generală a bucuriei! Totul tresare de bucurie acolo, ceea ce nu se întâmplă nicicum în alte locuri, în alţi munţi, în cazul fenomenelor meteorologice.

Bineînţeles că după ce vii de pe Tabor, cu priveghere de toată noaptea, cu Liturghie, cu cântări făcute de greci, de arabi, de bulgari, de ruşi şi de români, care toţi cântă Schimbatu-Te-ai la Faţă, Hristoase, în munte, arătându-Le ucenicilor Tăi Faţa Ta, pe cât li se putea!…, nu mai poţi pune preţ de nimic lumesc, ci ai dori să trăieşti aşa veşnic! Şi în cazul acesta, ca şi în cazul Sf. Lumini, arătările acestea, formele acestea de mângâiere sunt tot pentru cei care cred, pentru că aşa cum spune în Scripturi, „am venit să dau celor ce au şi am venit să iau celor ce nu au”! Cum asta, că nu am înţeles niciodată acest cuvânt când eram în afara Bisericii! Păi bineînţeles că Domnul ia de la cei cărora li se pare că au puţină credinţă şi încep să comenteze şi să pună sub lupă existenţa lui Dumnezeu, prezenţa Sa şi manifestările Lui. Iar cei ce cu adevărat cred şi mărturisesc cu sinceritate Cred, Doamne, ajută necredinţei mele!, acelora li Se relevă bucuria cea mai mare! Într-adevăr, acolo, pe Tabor, îl înţelegi pe Sf. Ap. Petru când Îi spune Mântuitorului că nu-i mai trebuie să plece de acolo! Într-adevăr, nu mai vrei să pleci de acolo, de pe Tabor! Toate manifestările lumeşti, cât ar fi ele de mari, de intense, pălesc în faţa acestei manifestări, infim de mici în raport cu harul lui Dumnezeu! Vă daţi seama cum va fi atunci, în faţa Tronului Ceresc, când vom ajunge acolo…”

* Pe munte se află trei biserici, dintre care doar una este Ortodoxă (grecească). Din mărturiile martorilor, norul luminos se pogoară în fiecare an doar asupra Bisericii Ortodoxe, în timpul Sfintei Liturghii ce se săvîrşeşte pe data de 19 august, după calendarul bisericesc (aşa-numitul „stil vechi”). Mare este Dumnezeu!

Minunat…

1 martie 2008 10 comentarii


O femeie a găsit în junglă un leu rănit de moarte. L-a luat cu ea, l-a îngrijit şi l-a făcut bine. Apoi a sfătuit o grădină zoologică să ia animalul în primire. Ei au acceptat şi, astfel i-a dat leului o nouă viaţă şi o nouă locuinţă. Acest video este făcut după ceva vreme, atunci cînd femeia s-a hotărît să meargă la grădina zoologică şi să vadă ce mai face leul… Mare eşti, Doamne !

Etichete:, ,