Archive

Posts Tagged ‘RFID’

Ofertă orwelliană: Fă-o pe „Big Brother”

10 Noiembrie 2009 2 comentarii

Cetăţenilor Marii Britanii li se propune să  se implice activ în păstrarea ordinii publice intrând în rolul “The Big Brother”.  În viitorul apropiat, oricare doritor ar putea avea control asupra câtorva camere de supraveghere, instalate pe străzi şi în locurile publice.

“Pe teritoriul ţării sînt instalate peste 4 milioane de camere de supraveghere, însă sub control continuu se află doar una la zece mii. Schema propusă permite o monitorizare nonstop a rezultatelor înregistrării prin Internet.” – explică Tony Morgan, unul dintre coordonatorii proiectului Internet Eyes.

Fiecare voluntar poate să se înregistreze gratuit pe site-ul Internet Eyes şi să-şi ia sub control până la 4 camere de supraveghere. Proiectul prezintă o derivată a jocului “online”, astfel că jucătorul acţionând corect, obţine un punctaj care se premiază. La identificarea activităţii suspecte, înfăptuirea unei crime sau a unui act de huliganism [doar acestea se consideră „activităţi suspecte” ?] participantului i se solicită pregătirea unei înregistrări statice şi trimiterea ei către posesorul camerei, însoţit de un comentariu scris. Citește mai mult…

Din iadul „ştiinţific”: cipuri în capuri pentru o memorie a la Google

19 Iunie 2009 Lasă un comentariu
Un fragment dintr-o surlă antihristică, numită Cotidianul
Memoria umană va funcţiona în mod similar motorului de căutare Google, graţie unor cipuri implantate în creierii indivizilor.

Cu toate că abilitatea oamenilor de a-şi aminti evenimente petrecute în trecut este uneori impresionantă, de multe ori ea dă greş şi determină consecinţe dintre cele mai grave. Erorile de memorie au dus, de-a lungul timpului, la cazuri mortale (6% dintre cei care îşi pierd viaţa după ce sar din avion uită să-şi deschidă paraşutele), la probleme de căsnicie (din cauza aniversărilor scăpate din vedere) şi la erori judiciare (ca urmare a mărturiilor inexacte din instanţă).

Soluţia pentru corectarea memoriei umane imperfecte este dezvoltarea unor cipuri care să fie implantate în creierii indivizilor, susţine Gary Marcus, profesor de psihologie la Universitatea New York, într-un articol publicat în “The Telegraph”.

Ele îi vor ajuta pe doritori să-şi scotocească prin memorii cu eficienţa cu care Google scoate la suprafaţă informaţiile disponibile pe Internet, fără ca asta să le ştirbească umanitatea indivizilor, transformându-i în computere.

Abilitatea oamenilor de a gândi, a iubi sau a râde nu va fi afectată în nici un fel, după cum nici capacitatea memoriei fiecăruia nu va fi extinsă. Asta deoarece problema oamenilor nu este stocarea, ci accesarea informaţiilor pe care le-au asimilat.

Cum ar suna o astfel de îndreptăţire la Judecata de Apoi: Doamne, Tu m-ai făcut cu o memorie proastă, iară eu am hotărît să repar această greşeală şi iată-mă în faţa Ta, cyborg după chipul şi asemănarea diavolului…

We want to implant this RFID tag in you.

9 Iunie 2009 1 comentariu

Etichete:, , , ,

Omul vs „Îngerul digital” 

29 Mai 2009 5 comentarii

Societatea contemporană, aflată într-o criză morală fără precedent şi lipsită de repere autentice, nu mai ştie să judece şi să evalueze diferite fenomene cu care se confruntă. Printre domeniile în care omenirea a pătruns fără a avea puncte de referinţă şi standarde stabile sunt ştiinţa şi tehnologia. Omul de astăzi a ajuns să se ,,joace” de-a ingineria genetică şi biologia moleculară, brevetează substanţe, produce calculatoare din ce în ce mai performante şi alte dispozitive electronice, fără a avea însă vreun hotar etic în folosirea acestor descoperiri ştiinţifice.

Lipsa jaloanelor care să-l îndrume pe acest drum al progresului ştiinţei şi tehnologiei a condus la o deviere de la rostul iniţial al aplicaţiilor din aceste domenii către abisuri nebănuite. Una din ’invenţiile’ actuale care vorbesc despre această pierdere a direcţiei o constituie implantarea de cipuri sub piele.

În ultimele decenii, tehnologia a avansat foarte mult, au fost produse diferite tipuri de cipuri şi s-a sugerat utilizarea lor în viaţa cotidiană. Printre aplicaţiile practice la care sunt socotite utile se numără: aplicarea subcutanată pentru identificarea a diferite categorii de persoane: agenţi ai serviciilor secrete, persoane care au acces în zone cu grad ridicat de securitate (zone guvernamentale, militare, centre de cercetare, baze de date, cluburi private etc), deţinuţi, persoane inconştiente, persoane a căror stare de sănătate necesită monitorizare (boli cronice, cardiace, respiratorii, de pierdere a memoriei), plata produselor în magazine şi consumul în restaurante şi cluburi, aplicarea pe obiecte pentru monitorizarea oamenilor (ghiozdanele elevilor, maşini) sau mărfurilor, obiceiurilor consumatorilor etc. Cipurile sunt folosite deja pentru identificarea animalelor, inclusiv a şeptelului, animalelor de laborator şi de companie.

Una dintre firmele producătoare de cipuri este VeriChip Corporation, cu sediul în Delray Beach, Florida. Ea aparţine companiei Applied Digital Solutions Inc., care deţine şi Digital Angel Corporation. Aceasta din urmă are patentul pentru cipul pasiv RFID implantabil la oameni (n.r.: cipul pasiv nu emite şi necesită un semnal de la scanner, ca să poată fi detectat; RFID, adică identificabil prin radio-frecvenţă (Radio-Frequence IDentification)), pe care îl produce pentru compania VeriChip. Citește mai mult…

Cipul-ucigaş (încă) n-a trecut

20 Mai 2009 6 comentarii

Un savant saudit (arab) a încercat să-şi patenteze în Germania cipul inventat de el, cu ajutorul căruia organele statului ar putea, conform declaraţiilor acestuia, să urmărească mişcările angajaţilor străini şi a „elementelor nedorite”.

Esenţa invenţiei constă în următoarele: cipul minuscul se inserează sub piele cu ajutorul unei injecţii. Sistemul global de sateliţi urmăreşte locul aflării omului cip-uit, spre exemplu, a unui lucrător străin sau a unui „terorist periculos”.

„Modelul B” al sistemului propus presupune şi inserarea sub piele a unei capsule minuscule cu cianură, care poate fi activată de la distanţă oricînd statul va considera de cuviinţă.

Cererea de înregistrare a patentei a fost depusă la Agenţia de patente a statului german în octombrie 2007. Patenta, în concordanţă cu legislaţia germană cu privire la dreptul de autor, a fost publicată peste 18 luni în baza de patente.

Autorităţile germane au respins însă înregistrarea oficială a patentei, motivînd acest pas prin aceea că aceasta „încalcă normele etice”…

Sursa: hitech.newsru.com

Paisie Aghioritul: „Sîntem răspunzători dacă nu vorbim”

1 Aprilie 2009 1 comentariu

Cuvînt rostit de părintele Paisie cu 17 ani în urmă


– Părinte, trebuie ca totdeauna să ne mărturisim „crezul” nostru ?

Este trebuinţă de discernămînt. Sînt momente cînd nu trebuie să vorbim, şi momente cînd trebuie să mărturisim cu îndrăzneală „crezul” nostru, pentru că sîntem răspunzători dacă nu vorbim. În aceşti ani grei fiecare dintre noi trebuie să facă tot ce este omeneşte posibil şi ceea ce nu se poate face omeneşte să lase în seama lui Dumnezeu. Astfel vom avea conştiinţa liniştită că am făcut ceea ce am putut face. Dacă nu vom reacţiona, se vor scula strămoşii noştri din mormînturi. Aceia au suferit atîtea pentru patrie, iar noi ce facem pentru ea? Grecia, Ortodoxia, cu tradiţia ei, cu sfinţii şi eroii ei să fie luptată de grecii înşişi, şi noi să nu vorbim? Este înfricoşător! Am spus cuiva: „De ce nu vorbiţi? Ce înseamnă lucrurile pe care le face cutare?”. „Ce să mai discutăm”, îmi spune, „miroase urît”. „Dacă miroase, de ce nu vorbiţi? Loviţi-l!„. Nimic, îl lasă aşa. Pe un politician l-am scuipat: „Să spui: «Nu sînt de acord cu aceasta!»”, îi zic. „Vreau ca lucrurile să fie cinstite. Vrei ca pentru folosul tău să le distrugi pe toate?”.

Dacă creştinii nu mărturisesc şi nu se împotrivesc, aceştia vor face mai rău. Iar dacă se împotrivesc, aceia se vor mai gîndi. Dar nici creştinii de azi nu sînt luptători. Primii creştini erau nuci tari, schimbau lumea. Şi în epoca bizantină, dacă scoteau o icoană din biserică, se împotrivea toată lumea. Hristos S-a răstignit pentru noi ca să înviem, iar noi rămînem nepăsători! Dacă Biserica [ca instituţie socială] nu vorbeşte ca să nu intre în conflict cu statul, dacă mitropoliţii nu vorbesc ca să fie bine cu toţi, căci îi ajută la Fundaţii etc., aghioriţii iarăşi nu vorbesc, ca să nu le taie veniturile*, atunci cine să vorbească? Am spus unui egumen: „Dacă vă spun că vă vor tăia venituile, să le spuneţi: «Vom tăia şi noi primirea de străini», ca să îşi facă probleme”. Profesorii de teologie etc. nu strigă, pentru că zic: „Sîntem funcţionari, ne vom pierde salariul şi apoi cum vom mai trăi?”. Mănăstirile între timp au luat-o cu pensiile. Oare de ce eu nu vreau să iau nici acea pensie smerită de agricultor? Să-l mai aibă pe monah încă şi aisgurat la Asigurările pentru Agricultură, nici aceasta nu-i cinstit. Să-l ştie că este sărac, fără venituri, da, aceasta îi aduce cinste. Dar să-l aibă asigurat la Organizaţia Agricolă, pentru ce? Monahul a lăsat pensiile mari, a plecat din lume şi a venit la mănăstire ca să ia iarăşi pensie!? Şi pentru pensie ajungem să-L vindem pe Hristos!

– Părinte, dar dacă o monahie a lucrat ca învăţătoare cîţiva ani şi i se cuvine o oarecare pensie, să n-o ia?

– Bine, una ca aceasta, în sfîrşit. Dar dacă şi aceasta pensie o dăruieşte undeva, va lua pensie mai mare de la Hristos.

* Părintele se referă la rentă în bani (sau veniturile de la metoace), adică o sumă de bani pe care statul grec s-a angajat să o dea începînd din 1924 [la un an de la „sinodul” care a hotărît lepădarea calendarului bisericesc], în fiecare an, mănăstirilor din Sfîntul Munte, deoarece mănăstirile au dat refugiaţilor metoacele lor, de la care aveau în fiecare an untdelemn, vin, etc.

~ + ~

… Am în vedere un alt ateu, un hulitor pe care îl lasă să vorbească la televiziune, deşi a spus atîtea cuvinte hulitoare despre Hristos şi despre Maica Domnului. Şi Biserica nu ia poziţie ca să-i afurisească pe cîţiva. Pe aceştia trebuie să-i afurisească Biserica. Le pare rău de afurisire?

– Părinte, ce vor înţelege din afurisire, dacă nu primesc nimic?

– Cel puţin să se vadă că Biserica ia poziţie.

Tăcerea ei, Părinte, este ca şi cum ar consimţi.

Da. A scris unul nişte blasfemii despre Maica Domnului şi nimeni n-a vorbit. Îi spun unuia: „N-ai văzut ce scrie acela?”. „Ei, ce să-i faci”, îmi răspunde. „Te murdăreşti dacă te preocupi de ei”. Se tem să vorbească.

– De ce se tem, Părinte?

Să nu scrie nimic despre ei şi astfel să se compromită, de aceea suportă să fie hulită Maica Domnului. Să nu vrem să scoată celălalt şarpele din gură, ca să avem noi linişte. Aceasta este lipsă de dragoste. Pe urmă omul începe să se mişte potrivit interesului. De aceea vezi un duh astăzi: „Să avem legături cu cutare, ca să ne vorbească de bine. Cu celălalt să ne avem bine, sa să nu ne clevetească etc. Să nu ne ia drept imbecili, să nu ne expunem la represalii”. Altul este nepăsător şi nu vorbeşte. „Să nu vorbesc”, spune el, „ca să nu apar în ziare”. Adică cei mai mulţi sînt complet nepăsători. Acum a început să se mai mişte cîte ceva. Atîta timp n-a scris nimeni nimic. Cu cîţiva ani mai înainte am strigat la unul în Sfîntul Munte. „Ai mult patriotism”, îmi răspunde. Peste puţin timp a revenit şi m-a găsit. „Pe toate le-au distrus”, îmi spune, „familia, învăţămîntul…”. Îi spun şi eu la rîndul meu: „Mult patriotism ai!”.

Toată această stare a făcut un rău şi un bine. Răul este că şi aceia care au avut ceva înlăuntrul lor încep să fie nepăsători, pentru că spun: „Pot eu să îndrept situaţia?”. Binele este că mulţi au început să-şi facă probleme de conştiinţă şi să se schimbe.

fragment din cartea „Trezire duhovnicească” – Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovniceşti, Ed. Evanghelismos, Bucureşti, 2003


Doamnă/Domnule deputat,

26 Martie 2009 3 comentarii