Prima pagină > Ortodoxie > Cum o fată l-a păzit pe un monah de curvie

Cum o fată l-a păzit pe un monah de curvie

Fragment din Limonariu („Livada duhovnicească”), scrisă de Cuviosul Ioan Moshu, o antologie de povestiri şi îndemnuri duhovniceşti, aparţinînd călugărilor din mănăstirile răsăritene din secolele VI-VII. 

Capitolul 39.

Cînd am ajuns în Antiohia cea mare, am auzit pe un preot al bisericii povestind că spunea patriarhul Anastasie așa:

Un monah din mănăstirea lui avva Severian a fost trimis pentru o treabă în părțile Elevteropolei și a poposit la un sătean credincios. Acesta avea o singură fată, mama ei murise mai demult. Monahul stătea de trei zile în casa săteanului. Diavolul care întotdeauna ispitește pe oameni, a băgat în inima fratelui gînduri necurate și îl chinuia cu fata, așa că monahul căuta acum prilejul să-i facă siluire. Diavolul, care-i băgase ispita în suflet, a făcut să aibă și prilej. Pe cînd tatăl fetei era plecat la Ascalon pentru niște treburi, călugărul a rămas singur cu fata. Știind ca nu-i nimeni în casă decît el și fata, s-a dus la ea cu gîndul să o siluiască [violeze]. Ea, văzîndu-l tulburat și totuși pornit spre faptă, i-a spus:

– Nu te tulbura și nici să nu faci vreo faptă rușinoasă cu mine. Tatăl meu nu vine acasă nici azi, nici mîine. Ascultă mai întîi ce-ți spun. Martor mi-e Dumnezeu că am să fac tot ce dorești.

După ce l-a potolit cu aceste cuvinte, a continuat:

– De cîți ani ești, frate, în mănăstire?

– De șaptesprezece ani, i-a răspuns el.

– Ai cunoscut vreo femeie vreodată?

– Nu.

– Și vrei atunci ca într-un ceas să-ți pierzi toată osteneala vieții tale? Cîte lacrimi ai vărsat ca să înfățișezi lui Hristos trupul tău lipsit de pată! Și vrei acum să pierzi toată osteneala ta pentru o plăcere de o clipă? Stai, încă ceva: dacă te culci cu mine, trebuie să mă iei și de nevastă. Ai cu ce să mă ții?

– Nu, i-a răspuns călugărul.

– Adevărat că nu mint, i-a răspuns fata. Dacă mă necinstești, ai să ajungi pricina a multor rele.

– Care?

– Primul, că-ți pierzi sufletul tău; al doilea – că ți se va cere de la tine sufletul meu. Ți-o spun ca să știi și te încredințez prin jurămînt, pe Cel Carele a spus: „Să nu spuneți minciună!” (Lev 19:11), ca dacă mă necinstești mă spînzur, așa că te vei face și ucigaș și vei fi judecat ca ucigaș. Pleacă deci la mănăstirea ta, înainte de-a ajunge pricina atîtor rele și îmi vei fi recunoscător pentru aceasta.

Călugărul și-a venit în fire, s-a trezit din tulburare și s-a întors la mănăstirea lui. Aici a căzut la picioarele starețului, căindu-se din inimă și rugîndu-l ca să nu-l mai trimită în afara mănăstirii. A mai trăit trei luni și a plecat către Domnul.

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: