Ghilimele

L-am scos, L-am alungat, L-am îngropat

Din inimă, din suflet, undeva.

Ne-am “eliberat”,

Din “jugul” Lui,

Din dragostea Sa,

Din porunca Sa.

L-am făcut pe altul

Mai “bun”, mai “modern”, mai de-al nostru.

Ne-am aplaudat căderea

Am trîmbiţat schimbarea,

Am îndulcit sarea.

Doar că, am scăpat ceva,

“Fericirea” se clătina

Lacrima nu mai conta…

Lumina Învierii

Ne topise deja…