Acasă > Apusul, Atitudine, Cuvînt Bun, Gînduri, Ortodoxie > “Am învăţat că, dacă cineva nu te iubeşte cum ai vrea tu, nu înseamnă că nu te iubeşte din tot sufletul…”

“Am învăţat că, dacă cineva nu te iubeşte cum ai vrea tu, nu înseamnă că nu te iubeşte din tot sufletul…”

Avem timp pentru toate. Să dormim, să alergăm în dreapta şi-n stânga, să regretăm c-am greşit şi să greşim din nou, să-i judecăm pe alţii şi să ne absolvim pe noi înşine.

Avem timp să citim şi să scriem, să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris, avem timp să facem proiecte şi să nu le respectăm, avem timp să ne facem iluzii şi să răscolim prin cenuşa lor mai târziu.

Avem timp pentru ambiţii şi boli, sa învinovăţim destinul şi amănuntele, avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp să ne-alungăm întrebările, să amânăm răspunsurile, avem timp să sfărâmăm un vis şi să-l reinventăm, avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem, avem timp să primim lecţii şi să le uităm după-aceea, avem timp să primim daruri şi să nu le-nţelegem.

Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru puţină tandreţe. Când să facem şi asta, murim.

Am învăţat unele lucruri în viată pe care vi le împărtăşesc şi vouă!!

Am învăţat că nu poţi face pe cineva să te iubească. Tot ce poţi face este să fii o persoană iubită. Restul… depinde de ceilalţi.

Am învăţat că oricât mi-ar păsa mie, altora s-ar putea să nu le pese.

Am învăţat că durează ani să câştigi încredere şi că doar în câteva secunde poţi să o pierzi.

Am învăţat că nu contează CE ai in viaţă. ci PE CINE ai.

Am învăţat că te descurci şi ţi-e de folos farmecul cca. 15 minute, după aceea, însă, ar fi bine să ştii ceva.

Am învăţat că nu trebuie să te compari cu ceea ce pot alţii mai bine să facă, ci cu ceea ce poţi tu să faci.

Am învăţat că nu contează ce li se întâmplă oamenilor, ci contează ceea ce pot eu să fac pentru a rezolva.

Am învăţat că oricum ai tăia, orice lucru are două feţe.

Am învăţat că trebuie să te desparţi de cei dragi cu cuvinte calde, s-ar putea să fie ultima oară când îi vezi.

Am învăţat că poţi continua încă mult timp, după ce ai spus că nu mai poţi.

Am învăţat că eroi sunt cei care fac ce trebuie, când trebuie indiferent de consecinţe.

Am învăţat că sunt oameni care te iubesc, dar nu ştiu s-o arate.

Am învăţat că atunci când sunt supărat am DREPTUL să fiu supărat, dar nu am dreptul să fiu şi rău.

Am învăţat că prietenia adevărată continuă să existe chiar şi la distanţă, iar asta este valabil şi pentru iubirea adevărată.

Am învăţat că, dacă cineva nu te iubeşte cum ai vrea tu, nu înseamnă că nu te iubeşte din tot sufletul…

Am învăţat că indiferent cât de bun îţi este un prieten, oricum te va răni din când în când, iar tu trebuie să-l ierţi pentru asta.

Am învăţat că nu este întotdeauna de ajuns să fi iertat de alţii, câteodată trebuie să înveţi să te ierţi pe tine însuţi.

Am învăţat că indiferent cât de mult suferi, lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta.

Am învăţat că trecutul şi circumstanţele ţi-ar putea influenţa personalitatea, dar că TU eşti responsabil pentru ceea ce devii.

Am învăţat că, dacă doi oameni se ceartă, nu înseamnă că nu se iubesc, şi nici faptul că nu se ceartă nu dovedeşte că se iubesc.

Am învăţat că uneori trebuie să pui persoana pe primul loc, şi nu faptele sale.

Am învăţat că doi oameni pot privi acelaşi lucru, şi pot vedea ceva total diferit.

Am învăţat că indiferent de consecinţe, cei care sunt cinstiţi cu ei înşişi ajung mai departe în viaţă.

Am învăţat că viaţa îţi poate fi schimbată în câteva ore de către oameni care nici nu te cunosc.

Am învăţat că şi atunci când crezi că nu mai ai nimic de dat, când te strigă un prieten vei găsi puterea de a-l ajuta.

Am învăţat că scrisul, ca şi vorbitul, poate linişti durerile sufleteşti.

Am învăţat că oamenii la care ţii cel mai mult îţi sunt luaţi prea repede…

Am învăţat că este prea greu să-ţi dai seama unde să tragi linie între a fi amabil, a nu răni oamenii şi a-ţi susţine părerile.

Am învăţat să iubesc, ca să pot să fiu iubit.

Octavian Paler

Am învăţat că pentru a învăţa ceva, trebuie să-ţi dai seama că nu ştii nimic.

Am învăţat că nu toţi prietenii îţi sînt prieteni şi nu toţi cunoscuţii îţi sînt doar cunoscuţi.

Am învăţat că a-ţi îndreptăţi căderea înseamnă a-ţi sugruma posibila ridicare.

Am învăţat că a amîna iertarea înseamnă a-ţi amîna mîntuirea.

Am învăţat că o inimă învîrtoşată este cea mai mare piedică în calea pocăinţei.

Am învăţat că Dumnezeu ne vrea sau fierbinţi în credinţă sau deloc.

Am învăţat că a pătimi pentru Dumnezeu cu mîndrie de mucenic înseamnă a-ţi anula întreaga nevoinţă şi a-l bucura pe “cel din stînga” noastră.

Am învăţat că nu e niciodată tîrziu să intri în tine şi să faci curăţenie. Tîrziu e deja atunci cînd la uşă bate Stăpînul casei.

Am învăţat că pentru Dumnezeu contează intenţia, nu efectul.

Am învăţat că Dumnezeu nu-i ajută pe cei care nu vor să fie ajutaţi.

Am învăţat că Dumnezeu nu este “corect”, nu este “logic”, nu este “tolerant”.

Am învăţat că fiecare regulă are o excepţie. Chiar şi această regulă…

Am învăţat că în faţa lui Dumnezeu sîntem întîi de toate inimă, şi apoi minte…

Am învăţat că cea mai bună dovadă pentru o prietenie adevărată este jertfa de sine, indiferent de preţul acesteia.

Am învăţat că cei atotştiutori nu se cunosc pe sine.

Am învăţat că a crede în Dumnezeu înseamnă a face ceea ce spune El. Altfel, e o credinţă necredincoasă…

Am învăţat că a mărturisi Adevărul cu voce tare este de datoria fiecărui creştin care pretinde la un loc lîngă Adevărul mărturisit.

Am învăţat însă că mărturisirea orgoliasă a Adevărului este o cale directă către un loc lîngă Cel Orgolios…

  1. 15 septembrie 2008 la 16:52

    this is horribil mai bagati draq ceva cu eminem nu cu prostii dastea sau cv de genu cum sa nu iti pese de nimeni bah…

  2. radu
    15 septembrie 2008 la 22:19

    bai frate, daca vrei eminem, ce cauti pe aici? sunt atatea site-uri cu porcarii dintr-astea. daca nu poti invata nimic bun, macar ai putin respect si putina decenta(asta daca nu e prea mut pentru tine)

  3. Nelu
    28 octombrie 2008 la 5:02

    mai asta… cu eminem, vezi ca ai confundat catacombele cu underground-ul. ai grija cu fanatismul tau sa nu te ajunga blestemul lui stan.

  4. casillas123
    6 decembrie 2008 la 10:11

    foarte frumos si foarte adevarat in acelasi timp…:)….

  5. 9 august 2009 la 23:58

    Shi mie imi place Eminem..
    Dar asta nu inseamna k nu apreciez acest articol …
    Avem ce invata din aceste cuvinte…
    Daca ai minte intelegi , daca nu , asta e .
    Felicitari pentru un articol super ..

  6. Vale
    7 noiembrie 2009 la 12:20

    Foarte profunde cuvintele tale… ai dreptate, cred ca in multe dintre ele ne regasim multi dintre noi. Viata este foarte greu de inteles,deoarece fetele ei sunt multe si ni le arata de cele mai multe ori si pe alea rele.. Felicitari oricum !

  7. 8 noiembrie 2009 la 21:18

    Foarte frumoase “Cuvinte de aur”.Aici este toata intelepciunea…Aici sa ne afundam in ele…Sa ne ajute Dumnezeu sa luam cu mare aminte la NOI,datorita acestor”Cuvinte de aur”!!!Cum mai spunea si inaintatul nostru parinte Arsenie Boca:”Cine are minte sa i-a aminte!”Doamne ajuta!!!

  8. 30 noiembrie 2009 la 0:20

    Hristofor, să-mi fie cu iertare, dar nu înţeleg unele versuri, cred ca ale tale, scrise dupa modelul lui Paler:

    Am învăţat că Dumnezeu ne vrea sau fierbinţi în credinţă sau deloc. Aici te referi la cei caldicei, dar cum poti spune ca nu ne vrea deloc, ca si cum ar dori ca noi sa murim? Dumnezeu nu e cauza a raului, ci a vietii si a iubirii. “Dragostea lui Dumnezeu fată de cel mai mare pacatos este infinit mai mare decat dragostea celui mai mare sfant fata de Dumnezeu” ne spunea pr. Arsenie Boca

    Am învăţat că Dumnezeu nu este “corect”, nu este “logic”, nu este “tolerant”. Ba este toate acestea si mult mai mult decat atat, asa ccum ne arata prin lucrarile Lui.

    Am învăţat că în faţa lui Dumnezeu sîntem întîi de toate inimă, şi apoi minte… Nu suntem cumva amandoua, asa cum ne invata chiar rugaciunea inimii, cand mintea coboara in inimă??

    Am învăţat că a mărturisi Adevărul cu voce tare este de datoria fiecărui creştin care pretinde la un loc lîngă Adevărul mărturisit.Ce să zic, între a tacea si a vorbi prin fapte sau a invata despre Dumnezeu cu voce tare care este mai bineplacut lui Dumnezeu? Sunt cateva povesti in Pateric…

    Daca tot ai invatat cate ceva, invata-ma si pe mine cum ai reusit.

  9. 30 noiembrie 2009 la 15:44

    Theodora, le lamuresc pe rand.

    1. La prima interpretezi demagogic, pt ca sensul primului citat este cuprins in urmatorul verset al Sf. Scripturi: Ştiu faptele tale; că nu eşti nici rece, nici fierbinte. O, de ai fi rece sau fierbinte! Astfel, fiindcă eşti căldicel – nici fierbinte, nici rece – am să te vărs din gura Mea. (Apocalipsa 3:15-16). Se vede clar ca Dumnezeu apreciaza sinceritatea inimii omului, nu fatarnicia caldicica. Un ateu sincer (echivalentul la “rece”) are mai multe sanse de intoarcere si este mai bineplacut Domnului decat un “ortodox” caldicel “de traditie”. Dumnezeu nu se joaca cu jumatati de masura. Vrea sa fim ai Lui cu tot cugetul si tot sufletul nostru, in orice clipa a vietii. Mi se pare foarte limpede.

    2. Dumnezeu nu este corect – este multmilostiv. Daca ar fi corect – nimeni nu s-ar mantui.
    Dumnezeu nu este logic – este supra-logic. Nu incape in logica noastra omeneasca, in matricea noastra patimasa de gandire. Ceea ce la noi pare limpede – la Dumnezeu lucreaza tainic. Acolo unde noua ni se pare ca s-a facut o nedreptate- de fapt lucreaza PRONIA lui Dumnezeu. Dumnezeu nu incape in logica noastra pt ca este Dumnezeu.
    Dumnezeu nu este tolerant pt ca Adevarul (adica Insusi Dumnezeu) nu este tolerant. Adevarul nu tolereaza minciuna, pe cand minciuna tolereaza alte minciunele. In acest sens am folosit cuvantul tolerant, nu in sens de iertator sau ingaduitor (calificative care se cuvin din plin Domnului)

    3. Sintem amandoua, bineinteles. Dar ce am scris eu nu anuleaza faptul ca nu sintem minte. Cred ca ai scapat din neatentie. Nu m-am referit deloc la lipsa capacitatii noastre de a cugeta, normal. Sensul este ca Dumnezeu cauta la inima omului, adica la starea launtrica a lui. “Inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi” si “Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule, si duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele” spune clar psalmistul David, care nu a tagaduit niciodata valoarea partii cugetatoare din om. Orice om va fi judecat dupa starea inimii in care il va gasi Domnul cand va veni sa ne ia: si savantul, si studentul, si boschetarul. Criteriul mantuirii nu este mintea, ci curatia si despatimirea inimii. Asta am avut in vedere. (puteai sa intrebi inainte sa reactionezi in graba)

    4. M-am referit la urmatorul sens pe care, iarasi, daca dorim, il gasim lesne in Sf. Scriptura:
    – “‘Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor şi Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. (Matei 10:32 -33)
    – “Că de vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui.” (1Romani 10:9)

    Spor!

  10. 30 noiembrie 2009 la 17:54

    Multumesc pentru raspunsuri, ca si pentru admonestari, nu sunt asa de inaintata duhovniceste ca tine, sunt inca o demagogă, asa cum ai aratat, şi o căldicică.
    Nu ma grabesc, Hristofor, chiar am gandit ceea ce am spus. Nu vreau nici sa ma contrazic, sunt in mare de acord cu tine, dar mi-ar placea sa cred ca esti dispus sa asculti si parerea altora. De altfel, ai tot capitalul meu de incredere, esti in blogrollerul meu chiar dinainte de a te cunoaste. Dar:
    1.Nu m-ai inteles, nu am facut apologia caldiceilor, am spus doar ca DUMNEZEU NU E CAUZA A RAULUI (http://www.razboiulnevazut.org/articol/90/Ca-Dumnezeu-nu-este-autorul-relelor). Nu trebuie sa-L vedem ca pe un pedepsitor atroce si un razbunator, caci “Dumnezeu este iubire” (In. 2,4). Nu cred ca trebuie sa interpretam literalist Sf. Scriptura, rupta din context. Intr-adevar , fariseismul actual sau secularizarea tot mai accentuata e acea stare “caldicica” despre care vorbim. Dar asta nu inseamna ca Dumnezeu “ne-a scuipat” deja sau ca nu ne mai iubeste. Omul e intr-o continua devenire.
    2.Am spus acelasi lucru, doar ca mult mai succint. Apofatismul cunoasterii lui Dumnezeu e un subiect vast.Sa nu ne incurcam in termeni, evident ca le-am dat o valoare absoluta, nu relativ-umana.
    3. O să-ti raspund succint la ultimele doua: cand ajungem la unirea minţii cu inima, nu mai stam pe net sa predicam virtualilor, ci ne smerim in rugaciune,frate cu nume frumos!

  11. 30 noiembrie 2009 la 18:58

    Teodora, pt putin ;)

    Mi-a placut ironia foarte “subtila” cu inaintarea duhovniceasca :) Te-am crezut deodata.
    Multumesc pt capitalul tau de incredere. Ma simt foarte “important” ;)
    De ascultat parerea – cu mare placere. Dar parerea, nu demagogia, pe care, din pacate, continui sa o folosesti si anume:

    1. Oare am discutat undeva, s-a pus problema ca Dumnezeu ar fi cauza raului? Parca inca nu am cazut in erezia asta. Tema asta e paralela cu ce am avut in vedere prin acea fraza din articolul original.
    Dumnezeu este Iubire si Dreptate. Vezi ce spune Scriptura, neliteralist:
    Psalmi

    Cap. 7
    11. Dumnezeu este judecător drept, tare şi îndelung-răbdător şi nu se mânie în fiecare zi.

    Cap. 49
    7. Şi vor vesti cerurile dreptatea Lui, că Dumnezeu judecător este.

    Cap. 74
    7. Ci Dumnezeu este judecătorul; pe unul îl smereşte şi pe altul îl înalţă.

    Iisus, fiul lui Sirah

    Cap. 35
    13. Nu nădăjdui în jertfa nedreaptă, că Domnul este judecător şi nu este la El părtinire.

    Tocmai pt ca Dumnezeu ne iubeste, pe oricine, in orice moment – ne preintampina dur sa fim sinceri cu El: sau cu El, sau impotriva Lui. Omul singur se scuipa de la Dumnezeu, chiar daca crede uneori, in inselarea sa, ca caldiceala lui ii este suficienta pt mantuire.

    2. Eu am spus mai succcint, ia verifica ;)
    3. Asa e, Teodora, dar, dupa cate vezi, nu sint atat de inaintat duhovniceste precum crezi – de asta ma mai balacesc prin net-ul ortodox si pseudo-ortodox.

  12. niculina
    30 noiembrie 2009 la 20:36

    superbe randuri,mi-ar placea sa am cartea respectiva. nu stiu cum se numeste…

  13. 30 noiembrie 2010 la 0:47

    Frumos articol… Toata stima si tot respectul pt ce e scris mai sus… n-am cuvinte sincer. Atat de adevarat si totusi atat de realist pentru fiecare dintre noi… cuvintele vindeca atunci cand sunt spuse cu adevarat din inima.

  14. marius
    26 august 2011 la 19:33

    Ai invatat…. n-ai invatat nimic.
    Daca invatai, taceai, si daca taceai, filosof ramaneai.

    Parerea mea este ca textul asta sau texte asemanatoare cu acestea nu au ce cauta pe un site ortodox.

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 136 other followers

%d bloggers like this: