Mitropolia Moldovei și ereticii lui Kocetkov sau cum anume diavolul s-a ascuns în mai multe detalii

Articolul poate fi descărcat de aici în varianta pdf.

Căci nu este nimic ascuns, care să nu se dea pe faţă

şi nimic tainic, care să nu se cunoască şi să nu vină la arătare.

(Luca 8:17)

 

Articolul de mai jos se adresează acelor oameni care caută să trăiască după învățătura ortodoxă, adică creștinilor.

Mitropolia cheamă doritorii la o „conferință internațională ortodoxă”

Acum 12 zile, în Moldova a avut loc un eveniment care poate părea, la prima vedere, nu foarte semnificativ. La o cercetare mai atentă însă, rînduită de bunul Dumnezeu care este Calea, Adevărul și Viața, evenimentul respectiv se arată a fi unul de o importanță și gravitate deosebite. Cele scrise în continuare nu pretind a fi o analiză complexă, ci o relatare factologică cu scurte comentarii, din care fiecare creștin temător de Dumnezeu ar putea să-și facă propriile concluzii spre mîntuirea sa și a aproapelui său.

Vineri. 23 octombrie 2015. Aula 204, blocul F, ASEM. În jur de 50 de persoane sînt prezente la ceea ce pare la prima vedere a fi o conferință (seminar) ortodoxă. În față, prezidiul la care stau oaspeții și vorbitorii de seamă ai conferinței (invitați din Rusia), în dreapta – icoana Sfîntului Paisie de la Neamț, alături de o raclă cu o părticică din moaștele sfîntului.

Cu cîteva zile înainte de această dată, pe site-ul oficial al instituției „Mitropolia Moldovei” apare următorul anunț (http://mitropolia.md/in-perioada-23-25-octombrie-la-chisinau-se-va-desfasura-cea-de-a-iv-a-editie-a-conferintei-internationale-lecturi-paisiene/):

Observăm că anunțul respectiv nu conține o informație esențială pentru orice eveniment: cine este organizatorul. Singura autoritate și reper nominal pentru această conferință este dat ca fiind mitropolitul Vladimir Cantarean. La fel, celor interesați nu li se oferă nici o informație despre ce anume se va întîmpla în cele 3 zile ale conferinței: 23, 24 și 25 octombrie.

Cu toate acestea, fiind interesat de viața și lucrarea Sfîntului Paisie de la Neamț, am hotărît să merg la această conferință internațională care, după cum informează anunțul, se află în Moldova deja la a 4-a ediție.

Cum a fost

Intrat în aulă, mi-a atras atenția faptul că majoritatea celor prezenți se cunoșteau între ei; erau vorbitori de limbă rusă; titlul conferinței, la fel, în rusă. Participanții erau de 3 categorii: femei de 40-60 de ani de tip „russkaia intelighentka” (fără baticuri, unele tunse scurt), tineri cu fețe constant zîmbărețe (majoritatea din ei erau „în temă” și implicați în organizare) și ceilalți: cîțiva clerici (ex: pr. Vasile Ciobanu, parohul bisericii din s. Costești) și laici „străini”, adică din afara majorității care se cunoșteau între ei.

Primul lucru pe care am reușit să-l aflu a fost că această conferință este organizată de o „frăție” în cinstea „Sf. Paisie Velicicovschi”, comunitate ce face parte din Uniunea „Schimbarea la față” cu sediul central la Moscova. Am rămas oarecum surprins, întrucît nu mai auzisem (nici oficial, nici neoficial) de o asemenea frăție în Moldova care activează oficial tocmai din anul 2005, după cum mi-a spus unul din tinerii membri ai acestei frății cu care am schimbat cîteva vorbe la final. Pe lîngă aceasta, aveam nevoie să aflu programul conferinței: cine sînt vorbitorii și pe ce teme vor vorbi. Am reușit să fac rost de acest program (un pliant alb-negru) contra cost, oferit de către organizatori. Programul oferea informații despre zilele de 23 și 24 octombrie; despre ziua de 25 nimic, în contrast cu anunțul original. Șefa frăției a precizat că toate expunerile din cadrul conferinței vor fi tipărite într-o ediție specială, și aceasta cu binecuvîntarea mitropolitului Moldovei.

Conferința a început cu o împreună-rugăciune. Reprezentantul oficial al mitropoliei Moldovei în cadrul acestui eveniment a fost ep. Ioan Moșneguțu care a citit în română (limbă neînțeleasă de majoritatea celor prezenți) mesajul din partea superiorului său – mitr. Vladimir. Aduc un mic fragment din adresarea citită: „Sfîntul Paisie a fost un renovator al tradiției patristice”. Renovator – (Substantivat) Persoană care aduce prefaceri, care militează pentru reînnoiri, pentru progres; înnoitor… (DEX 2009)

Apoi a urmat un scurt cuvînt de salut din partea arhim. Paisie Cecan, starețul mănăstirii Noul-Neamț (s. Chițcani) care a afirmat cu convingere că din moment ce conferința are binecuvîntarea mitropolitului, totul va fi bine. Vom vedea ulterior în ce măsură această „axiomă” s-a dovedit a fi validă.

Nu voi analiza cuvîntările vorbitorilor, întrucît nu acesta este scopul prezentului articol. Totuși, mă voi opri pe scurt la cîteva idei exprimate de vorbitori.

Monahul Gherman Mudrenko, un participant fidel al conferințelor organizate de această frăție, aflat în ascultarea arhim. Paisie Cecan, a spus următoarele în cadrul raportului său despre semnificația teologiei: „există mai multe tipuri de teologii – musulmană, iudaică etc. Astăzi vom vorbi despre teologia ortodoxă.” Orice creștin temător de Dumnezeu cunoaște însă că adevărata teologie este doar una: cea ortodoxă, pentru că „grăirea despre Dumnezeu” (teo-logia) este autentică doar atunci cînd este vorba despre adevăratul Dumnezeu cel în Treime slăvit, și nu despre diferite întruchipări ale dracilor (islam) sau satan însuși (iudaism). Poziția monahului de la Chițcani este specifică ereticilor ecumeniști și poate fi deseori auzită la întîlnirile acestora.

Un alt vorbitor – Vladimir Lavrenov, membru al Comisiei de Heraldică de pe lîngă Duma de Stat din Rusia – și-a vădit, asemenea monahului, credința ecumenistă, egalînd Ortodoxia cu ereziile care se numesc pe sine „catolicism”, „protestantism” etc.

Este de precizat că, la general, despre lucrarea patristică a Sfîntului Paisie de la Neamț, la conferință s-a vorbit nu mai mult de 30-40% din toate luările de cuvînt, iar esența nevoinței și lucrării sfîntului a rămas trecută sub tăcere. Acest fapt m-a determinat să plec după prima parte, în a doua parte urmînd să vorbească încă două membre ale frăției respective și Maxim Melinti, parohul bisericii din s. Ghidighici, renumit prin euro-„ortodoxia” sa ruptă de învățătura Sfinților Părinți ai Bisericii, trîmbițată prin toate „tehnologiile moderne”, la tot soiul de conferințe și adunări glamuroase.

Înainte de începutul conferinței și în timpul pauzei, participanților la conferință li s-a oferit ocazia să-și hrănească sufletul însetat de Adevăr prin cumpărarea a diferitelor cărți înșirate de organizatori pe cîteva mese. Vrednic de pomenit este însă faptul că majoritatea covîrșitoare a cărților propuse la această conferință care, amintesc, a fost dedicată (cel puțin formal) unuia din ultimii Sfinți Părinți ai Bisericii (Sf. Paisie de la Neamț) – nu erau scrise de Sfinții Părinți ai Bisericii, ci de tot soiul de „stareți” și filosofi contemporani:

Minciuna are picioare scurte. Și coarne lungi.

Odată anunțată pauza, am ieșit pe hol să mă aerisesc un pic. Privind în jur, am dat cu privirea de cîteva panouri cu fotografii. Cu litere mari era notat în rusă: „Frăția Schimbarea la față – 25 de ani.”

Și abia atunci, din mila și Pronia lui Dumnezeu, mi s-a luminat mintea… Abia atunci am înțeles la ce lucrare asistasem, la ce fel de „conferință internațională ortodoxă” am fost chemat de către mitropolia Moldovei prin site-ul ei oficial… Am înțeles atunci cînd l-am observat în prim plan (în primele 3 poze) pe nimeni altul decît pe Gheorghie Kocetkov, marele eretic de tristă faimă, liderul sectei kocetkovților, care își au sediul central la Moscova în centrul de propagandă numit „Institutul Sfîntul Filaret”.

Așa arată acest Kocetkov:

Mai jos încă o poză de pe acel stand, cu conferința organizată de ei la Chișinău anul trecut, în care apar ca partipanți activi pr. Vasile Ciobanu (cunoscut prin ecumenismul său pe care îl propovăduiește cînd are ocazia), Nicolae Fuștei (autor de manuale ortodoxe), monahul Gherman Mudrenko ș.a.

Pentru a confirma definitiv această descoperire „întîmplătoare” (care s-a dovedit a fi, de fapt, cu adevărat proniatoare), l-am abordat pe unul dintre tinerii organizatori care se plimba zîmbăreț pe hol. Mi-a confirmat că, într-adevăr, liderul lor este persoana cu pricina, că „frăția” din RM activează din 2005, că au un blog local, că mulți din ei învață la „institutul” din Moscova, că merg la diferite parohii ale mitropoliei Moldovei și că fac parte din Uniunea de frății „Schimbarea la față” – denumirea oficială a sectei respective.

Quo vadis, mitropolie?

Conștientizînd treptat ce se întîmplă, am început să-mi pun mai multe întrebări, întrebări care i-ar veni în cap oricărui creștin cu o minimă dreaptă socoteală (discernămînt):

• Este conștientă sau nu mitropolia lui Vladimir că a binecuvîntat, că a participat și și-a chemat activ turma să participe la o adunare sectantă pretins ortodoxă?
• Sînt conștienți sau nu de adevărata stare a lucrurilor acei clerici din mitropolia respectivă care participă activ (fiind promovați de sectă în poze și materialele lor) la aceste adunări?
• De unde atîta îndrăzneală la acești sectanți zîmbăreți și pretins iubitori care își bat joc în mod viclean de Sfîntul Paisie de la Neamț – mare luptător cu erezia și ereticii de tot soiul – ascunzîndu-se după numele și moaștele sale pentru a-i atrage în întunericul lor pe cei amăgiți? Cine le ține spatele aici în Moldova?
• Cine se face responsabil de această apostazie înfricoșătoare care se produce deja al patrulea an la rînd cu binecuvîntarea și participarea oficială a mitropoliei Moldovei, cea căreia îi place să se auto-denumească ca „Biserica Ortodoxă din Moldova”?

Cugetînd la aceste întrebări, ajunsesem în acea zi la două posibile variante de răspuns la prima întrebare: (1) participarea oficială (prin binecuvîntarea acestui eveniment, prin anunțul de pe site, prin prezența și cuvîntarea din partea lui Vladimir a ep. Ioan Moșneguțu) a mitropoliei la lucrătura sectantă este încă o dovadă a credinței nepăsătoare a acestei instituții sau (2) mitropolia cunoaște foarte bine despre cine este acest Kocetkov și a susținut și a participat ca complice la conferința „ortodoxă”. Ambele variante sînt, sub aspectul mîntuirii, la fel de grave: situează mitropolia în afara Adevărului, în afara dreptei credințe, în afara Bisericii lui Hristos. Cu toate acestea, la început înclinam spre prima variantă: necunoștința mitropoliei (de voie, nu fără de voie) sau, mai exact, nedorința de a cunoaște, de a cerceta.

„…nu daţi crezare oricărui duh, ci cercaţi duhurile dacă sunt de la Dumnezeu…” (1Ioan, 4:1)

Întrucît cunoșteam cîte ceva despre această sectă care activează în Rusia de mai bine de două decenii, însă nu suficient pentru a trage anumite concluzii, am purces la cercetarea mai amănunțită a ereziilor propovăduite de acești lupi în piele de oaie. În timpul acestei cercetări, pe un site rusesc de combatere a ereziilor moderne pseudo-ortodoxe (antimodern.ru) în care există o secțiune aparte și complexă despre activitatea sectei cu pricina am dat de o știre cu o vechime de 2 ani: „Pr. Gheorghie Kocetkov a slujit în Moldova”. O știre foarte curioasă, mi-am zis…

După cum se poate vedea în captura foto de mai sus, știrea este despre o slujbă comună cu participarea… mitr. Vladimir la sfințirea unei biserici din Chișinău. Anexată este o poză din timpul liturghiei în care aparte Kocetkov alături de Vladimir Cantarean, ambii în veșmintele de slujbă corespunzătoare.

M-am întrebat: oare site-ul oficial al mitropoliei a reflectat atunci, așa cum o fac de obicei în cazul evenimentelor oficiale, această slujire comună a primului ierarh al mitropoliei cu liderul religios al celei mai controversate grupări pseudo-ortodoxe din patriarhia Moscovei? Verificînd site-ul oficial al mitropoliei, am dat de următoarea știre (http://mitropolia.md/ips-mitropolit-vladimir-a-sfintit-piatra-de-temelie-a-bisericii-cu-hramul-acoperemantul-maicii-domnului-din-chisinau/):

Vedem că mitropolia informează despre respectivul eveniment din 12 octombrie 2013, nefăcînd însă vreo referire la Kocetkov, de parcă acest individ nici n-ar fi participat la liturghie. Mai mult decît atît, vedem anexate 30 de poze făcute de fotograful mitropoliei: în nici una din ele nu apare sectantul respectiv. Acest fapt mi-a părut îngrijorător de misterios, cu atît mai mult cu cît stilul pozei din articolul rusesc este identic cu pozele făcute de mitropolie, adică poza respectivă fusese făcută în aceeași zi de către aceeași persoană de la mitropolie.

Mitropolia are picioare scurte sau pe cine îi deranjează atît de mult Adevărul

Dumnezeu a rînduit însă ca acest „mister” să nu dureze mult. În continuare vedeți articolul de pe site-ul mitropoliei înainte de a fi cenzurat de către decidenții de la mitropolie. Articolul original conține nu 30 de poze, ci 33:

Cine apare oare în aceste 3 poze șterse intenționat de angajații lui Vladimir Cantarean?

Fără surpindere, constatăm că apare nimeni altul decît Gh. Kocetkov…

După ce a înțeles cu cine a slujit liturghia (în acest sens, apare și fireasca întrebare pe cît a fost de liturghie acea „liturghie” ?), mitropolia a încercat cu grijă (însă nu pînă la capăt, după cum vom vedea în continuare) să distrugă toate probele „infracțiunii” bisericești, ștergînd toate pozele în care apare oricît de puțin liderul sectant (a se observa că în 2 din cele 3 poze șterse, Kocetkov nu este în prim plan, putînd fi observat doar de unii cititori foarte atenți și cunoscători).

Mitropolia este demascată de un alt site subordonat ei care a preluat (atunci, în octombrie 2013) articolul original: site-ul protopopiatchisinau.md:

Iar site-ul clopote.md publică propriile sale poze făcute la acea slujbă (după care a urmat sfințirea unor clopote):

În partea dreaptă, în spate, este Kocetkov

Nici înșiși kocetkovți nu au ezitat să publice pe site-ul lor oficial știrea despre slujirea liderului lor cu liderul mitropoliei Moldovei, întrucît era un eveniment oficial care nu avea de ce să nu fie reflectat în presa lor:

În ceea ce-l privește pe parohul bisericii din s. Ghidighici, Maxim Melinti, acesta se bucură de încredere și promovare din partea sectei respective care, în mod special, au venit la el și au filmat în biserica sa un îndemn din partea lui către toți creștinii pentru a participa la „conferința internațională ortodoxă”:

Ereziile kocetkovților

În internet-ul de limbă rusă, orice creștin sincer poate găsi o sumedenie de materiale argumentate care vădesc ereziile sectei respective. Începînd cu clerici, episcopi și terminînd cu profesori cu renume, lucrarea acestei grupări para-bisericești este analizată și demascată minuțios, pe baza scrierilor și activităților lor oficiale.

În continuare voi da cîteva detalii cu privire la aceasta:

Învățătura kocetkovților este îmbibată de asemenea erezii precum: gnosticism, nestorianism, monofizism, protestantism (baptism), ateism etc. Aceasta este concluzia unei Comisii teologice special create în 2000 (la inițiativa patr. Alexei II). Detalii pot fi găsite aici: http://apologet.spb.ru/ru/1936.html

Metoda de a acționa sub paravanul unei instituții oficiale (Patriarhia Moscovei) pentru a-și da o alură de „canonicitate” și „legalitate” este specifică grupărilor oculte precum gnosticii, cabaliștii, maniheii, bogomilii, qatarii și alții.

„Putem spune că aceasta în general nu este Biserică, pentru că Kocetkovism-ul în general nu e creștinism, ci un protestantism vulgar cu alură ortodoxă. Orice ar spune acest Kocetkov, dar el – eu sînt gata să spun aceasta cu mîna pe Biblie – neagă existența dracilor în genere, și aceasta încă din tinerețe. „Aceasta este pur și simplu o exprimare metaforică” – spune el. Acestea sînt propriile lui cuvinte, să încerce să le nege dacă vrea.” (Prot. D. Smirnov, fost prieten apropiat al lui Gh. Kocetkov)

http://www.pravoslavie.ru/press/blagogon/07/09.htm

Kocetkov se ocupă permanent cu „recodificarea” cuvintelor, „reprogramează” înțelesurile cuvintelor. De exemplu, asemenea termeni teologici fundamentali ca „Sfîntul Duh”, „Biserică”, „pomul cunoștinței binelui și răului”, „diavol” ș.a., se tîlcuiesc de către Kocetkov într-un nou sens, cu totul îndepărtat de cel dat de Sfinții Părinți ai Bisericii. Și a înțelege „adevăratul” sens al acestor termeni, conform învățăturii acestei grupări, poate doar un „inițiat”, de aceasta Kocetkov insistă atît de mult pe catehizarea obligatorie chiar și pentru acei creștini îmbisericiți care s-au botezat demult, dar n-au fost membri ai comunității respective. O asemenea „catehizare” eretică se desfășoară, din păcate, și acum.

De exemplu, el spune că Mahatma Ghandi se află în granițele unei așa-numite „biserici mistice”, „Mahatma Ghandi – este membru al Bisericii noastre.”  – dă mărturie prot. D. Sîsoev

Kocetkov este categoric împotriva botezului pruncilor și militează pentru „rebotezarea” celor care nu au „roadele adevărate” ale botezului care sunt, după mintea lui Kocetkov, exaltarea artificială și părtășia la gruparea sa. Într-un alineat al lucrării sale de doctorat acesta afirmă asemenea grozăvii: „uneori nu este păcat să botezi „din nou” un „ortodox”, chiar „preot” și, dimpotrivă, este păcat să rebotezi un penticostal, unitarian sau iehovist.”

Kocetkov nu doar ignoră observațiile și preîntîmpinările oponenților săi competenți, ci chiar dimpotrivă, îi acuză în public de „îndrăcire” și le proorocește anatemizarea. În gruparea lui, Kocetkov reprezintă autoritatea supremă. El este reperul absolut, iar toate „dogmele” au, în final, o singură bază – Kocetkov însuși. Pe acei membri care îndrăznesc să-și exprime cumva dezacordul cu linia oficială, ereticul îi „excomunică” necondiționat.

În lăcașurile acestor activiști, împărtășania este obligatorie la fiecare „liturghie”, însă nu pentru toți. Membrii acestei grupări se împart în două categorii: membrii „catehizați” (membrii deplini) și membrii „chemați” (nedeplini) care nu au voie să se împărtășească; mai mult, nici creștinii „străini” care nimeresc la aceste slujbe nu sînt primiți la „împărtășanie”, fiind îndemnați să iasă după liturghia celor chemați. Spovedania este „de obște”, o dată pe săptămînă. Spovedania particulară se întîmplă rar. Despre multe alte abateri grave de la rînduiala ortodoxă se poate găsi pe internet.

„Noi am făcut prostia de a discuta aceste aiureli la conferințe și simpozioane, nedîndu-ne seama că în fața noastră stăteau pur și simplu niște huligani para-bisericești care și-au pus un singur scop: distrugerea Bisericii. Dacă noi nu vom risipi această mișcarea strașnică, ei vor risipi Biserica.” – mărturisea încă în 1997 unul din clericii patriarhiști.

La întrebarea unui scriitor ortodox care venise în vizită la centrul lor – „credeți în veșnicia sufletului?”, unul din adepții acestei secte răspunde:

„- Eu cred doar în Dumnezeu, dar să cred în nemurirea sufletului – așa ceva nu este în Crez. Poate fi că, eu nu știu, după moarte, dacă în timpul vieții sufletul nu s-a unit cu Dumnezeu, atunci el va muri odată cu trupul. Asta e pe deplin firesc. Citiți cele mai bune cărți ale mitr. Antonie Blum (de Suroj), ale pr. Alexandru Men și ale pr. Alexandru Schmemann. Fără aceste cărți nu poți să crezi corect. Citiți și veți înțelege tot!”

Pentru cei care vor să citească mai multe despre ereziile acestei secte, recomand următoarele surse:

• http://internetsobor.org/moskovskaia-patriarkhiia/tcerkovnye-novosti/world-orthodoxy/moskovskaia-patriarkhiia/ostorozhno-Kocetkovshchina-eresiarkhi-i-ikh-eresi-v-lone-moskovskoi-patriarkhii
• https://antimodern.wordpress.com/2009/03/28/Kocetkov/
• http://www.pravoslavie.ru/put/57793.htm

În loc de concluzie

Cu toate că în 1997, Kocetkov a fost oprit de la slujire, iar peste trei ani a mimat pocăirea și a fost reconfirmat ca preot ortodox de către patriarhia Moscovei, acesta nu a încetat cu nici un chip lucrarea sa eretică; dimpotrivă, mișcarea sa a crescut intens în perioada următoare, acum avînd zeci de mii de membri.

Cu toate că internet-ul este plin cu argumente patristice împotriva acestei secte, gruparea respectivă nu este dată anatemei de către sinodul de episcopi în frunte cu patr. Kiril Gundeaiev care pretinde că „drept învață cuvîntul Adevărului”. „De omul eretic, după întâia şi a doua mustrare, depărtează-te, știind că unul ca acesta s-a abătut şi a căzut în păcat, fiind singur de sine osîndit.” – ne cheamă Sfîntul Apostol Pavel în Epistola sa către Tit. Pentru creștinii temători de Dumnezeu nu este o taină credința lui Kiril Gundeaiev și a celor dimpreună cu dînsul, iar tolerarea și promovarea (http://www.blagogon.ru/digest/638/) acestei secte este încă o mărturie (pentru cine are ochi de văzut și minte de înțeles) grăitoare și vădită a apostaziei vremurilor noastre și, în particular, a patriarhiei Moscovei, nemaivorbind de mitropolia lui Vladimir Cantarean.

Dacă la începutul cercetării de față, înclinam să cred că participarea mitropoliei la „conferința internațională” a fost din negrija față de Adevăr și mîntuire, toate cele descoperite apoi confirmă fără putință de tăgadă că mitropolia este în cîrdășie și părtășie euharistică directă cu ereticii kocetkovişti și, mai mult decît atît, această cîrdășie încercînd, pînă acum, să o ascundă (prin banale cenzurări și ștergeri de poze) de turma prostită…

În sfîrșit, voi închide gura și voi lăsa vasele sfințite ale lui Dumnezeu să dea mărturia cea bună pentru mîntuirea sufletului în vremurile noastre de înșelare generală:

,,Vedeţi, ca nu cumva să fie cineva jefuindu-vă pre voi prin filosofie şi prin deşartă amăgire după predania oamenilor şi după stihiile lumii, iar nu după Hristos” (Coloseni 2:8)

,,Dacă nu este bine a tăcea cineva când se nedreptăţeşte un om cum nu are să se muncească acela care trece cu vederea şi tace cînd legile cele dumnezeieşti şi canoanele se ocărăsc? (Cuv. 64 la Sfinţitul Mucenic Vavila al Sf. Ioan Gură de Aur)

Purtătorul de Dumnezeu Sfîntul Ierarh Ignatie zice: ,,Cel ce zice ceva afară de cele ce porunceşte Dumnezeu, măcar de se pustniceşte, sau minuni de face, sau prooroceşte, să ţi se pară ca un lup ce este îmbrăcat în piele de oaie, care strică şi prăpădeşte oile”.

Dumnezeiescul Meletie Mărturisitorul zice: ,,Să nu ascultaţi nici de călugări, nici de preoţi la acelea care rău vă sfătuiesc. Şi ce zic nici de preoţi? Ci nici la arhierei să nu vă plecaţi, nici să vă supuneţi, cînd vă sfătuieşte să faceţi, ori să ziceţi şi să cugetaţi acelea care nu au mărturii din Scriptură şi nu sînt de folos sufletelor voastre” (,,Pentru deasa împărtăşire”, starea 11)

„Cînd vei vedea că în Biserică chivernisesc amăgitorii făţarnici care cu bună știinţă schimonosesc învăţătura, atunci să ştii că în ea stăpînesc hulitorii care prin cuvinte frumoase şi propovăduiri asemănătoare cu adevărul îi înşală pe cei simpli la minte”. (Sfîntul Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei. „Pravila vieţii plăcute lui Dumnezeu”. Sankt-Petersburg, 2004, pag. 152, în limba rusă)

„Toţi Sfinţii Părinţi ai Bisericii şi toate Soboarele şi toată Sfînta Scriptură ne învaţă să fugim de eretici şi să ne despărţim de împreună-împărtăşania cu ei” (Sfîntul Marcu al Efesului)

„Şi cei care sînt ai Bisericii lui Hristos sînt ai adevărului, iar cei care nu sînt ai adevărului nu sînt nici ai Bisericii lui Hristos, oricîte minciuni ar întocmi ei despre sine cînd se numesc pe sine sfinţi păstori şi arhipăstori şi sînt numiţi aşa şi de către alţii. Noi doar ţinem minte că creştinismul se defineşte nu prin cele exterioare, ci prin adevărul şi exactitatea credinţei.” (Sfîntul Grigorie Palama)

„Cît despre cei care spun că mărturisesc credinţa Ortodoxă, dar se află în părtăşie cu oameni care ţin de alte păreri, dacă ei sînt preîntîmpinaţi şi se îndărătnicesc, cu aceştia nu numai că nu se poate rămîne în părtăşie, ci nici nu pot fi numiţi fraţi”. (Sfîntul Ierarh Vasile cel Mare, Patrologia Orientalis, Vol. 17, с. 303).

+ + +

1982. Slujirea lui Kiril Gundeaiev (pe atunci arhiepiscop, rectorul Academiei Teologice din Leningrad) cu ipodiaconul său (dreapta) – Gheorghie Kocetkov

 

21 octombrie/03 noiembrie 2015

Sfîntul Cuvios Ilarion cel Mare

Alte materiale la temă:

• Despre „împărtăşirea” lui Filat în altar sau încă o dată despre starea „mitropoliei Moldovei”
• Mai clar nici nu se putea: mitropolia Moldovei își exprimă dorința de integrare în UE sau cum Dumnezeu ne arată unde nu este Biserica Lui
• Încă o dovadă: Mitropolia Moldovei este parte oficială a ereziei ecumeniste
• SECRETARUL MITROPOLIEI şi CRUCEA LUI HRISTOS
• „Ziua Naţională a Rugăciunii” în Moldova – SEMN AL APOSTAZIEI VREMURILOR NOASTRE